Mircea Năstase: ,,Arta vizuală traversează o perioadă de criză a identității”

Domnul Mircea Năstase, din Alba Iulia, este  medic și artist vizual de mare valoare, membru fondator al grupului intitulat foarte corect Antidot, grup de exprimare liberă, nonconformistă în sânul artei contemporane.

d

Domnul Mircea Năstase cu gândul la destinele artei vizuale…

Un fin cunoscător al fenomenelor din interiorul picturii actuale românești și nu numai, el a fost ales, evident, nu întâmplător, să comenteze, special pentru cititorii care ne urmăresc în mod constant, ori ocazional, mai multe aspecte controversate din fascinanta lume a formelor și volumelor colorate, de cele mai multe ori respectând regulile armoniei.

 

Vă invităm deci, cu multă căldură, să urmăriți dialogul nostru care pune în lumină zone puțin comentate din arta vizuală a acestor zile de la noi.

La mai multe universități de arte tinerii care debutează în pictură, mulți abia au terminat liceul, sunt aruncați în lecții despre modernism și experimente, iar profesorii lor susțin că nu mai este necesară o asimilare a marilor curente din istoria picturii. Ce părere aveți? Este oare benefică o asemenea abordare?

          O fi pedagogia artei în postmodernism! Nu-mi pot imagina un artist care să n-aibă habar de istoria artei, decât în postura unui diletant, iar în acest caz nu mai putem vorbi de valoare. Este clar că arta vizuală traversează o perioadă de criză a identității (în special pictura și sculptura) însă nu cred că rezolvarea ei va veni din experimente ce nu au fundament teoretic bine configurat. Toți vor să facă ceva ce nu s-a mai făcut, dar este imposibil chiar și pentru genii dacă nu asimilează ce s-a făcut mai înainte. Nu poate exista viitor fără trecut. Acum, fie vorba între noi, aceste cunoștințe pot fi asimilate și facultativ, prin studiu individual, pentru un tânăr pasionat de artă e musai că trebuie să fie și de istoria ei, altminteri va porni într-o cursă cu un singur picior în loc de două.

 În ce măsură acum un pictor poate să trăiască din vânzarea tablourilor sale? Mulți tineri care au terminat artele se angajează în diferite sectoare colaterale, pentru un venit sigur. Încotro ne îndreptăm?

         Cu rare excepții, din pictură nu se poate trăii decât foarte prost, la limita supraviețuirii. Nici artiștii consacrați nu se pot lăuda cu prea multe reușite, lucrările lor având un preț de achiziție, deși justificat cu adresabilitate mai mult spre cunoscători și pasionați (colecționari) ori numărul acestora este extrem de firav la ora actuală. Adevărații colecționari de artă nu prea mai există, locul lor a fost preluat de niște colectori care privesc achizițiile strict din punct de vedere al investiției, drept pentru care și vizează nume ilustre interbelice. Evident că în aceste condiții tinerii nu au nici o șansă, ei fiind nevoiți, cum bine a-ți spus să se angajeze în sectoare colaterale. Cei care prind un post în învățământ se pot considera privilegiați. După mine un rol nefast, pentru ce se întâmplă azi la noi, în lumea artei, o are și această uniune (UAPR) care a rămas anchilozată în vechile structuri de dinainte de 89. Ea a intrat în posesia unor galerii, primite de la administrațiile locale, dar nu a reușit să le gestioneze și să le implementeze un marketing profesionist, au devenit simple spații de închiriat pereți, acest fapt ducând inevitabil la o rupere a legăturii dintre artist și potențialul amator de artă. La Alba Iulia spre exemplu galeria (singura din oraș) stă mai mult închisă, iar de aspectul interior (fără lumini și simeză) nici nu vreau să mai vorbesc. Încotro ne îndreptăm? Deocamdată nu ne îndreptăm nicăieri, stăm și vegetăm într-o devălmășie, un amestec al valorii cu kitsch-ul, de unde nu se mai înțelege nimic. Puținele galerii private sunt incapabile să aducă o schimbare. Ar trebuii ca numărul lor să se înzecească ca să putem simții ceva, în plus îi nevoie și de o mai mare mediatizare a fenomenului artistic vizual, pentru recâștigarea publicului pierdut.

 Cine face la urma urmei critica de specialitate? În fiecare an noi și noi generații termină secțiile de specialitate, dar apoi dispar pur și simplu. Ce se întâmplă din punctul dumneavoastră de vedere?

         Din capul locului, facultățile de arte sunt niște facultăți vocaționale, cei care aleg acest drum ar trebuii să se gândească de două ori și să vadă dacă pot merge pe el până la capăt sau nu. După cum se spune arta cere sacrificii, Iar într-o societate needucată, consumistă, ele devin adevărate carnagii în rândul artiștilor. În străinătate, din câte știu aceste facultăți sunt puține, iar costurile lor extrem de ridicate, nu ajung acolo (cu excepția unor burse) decât cei care își pot permite. Vedeți dumneavoastră în societatea modernă noțiunea de pictor sau sculptor și-a cam pierdut sensul, aceștia fiind percepuți și asimilați doar angrenați în sistemul de învățământ. Un fapt tragic se poate spune, pentru că nu poți să tot predai pictura la nesfârșit, fără să ți-o exerciți și practic. Critica de specialitate este anemică și activează local, strict pe galerii, muzee, neexistând publicații de specialitate, decât cu rare excepții și acelea pe circuit intern (universități). Unii critici consideră că părerile lor nu sunt luate în seamă. Cât se poate de fals, ei trebuie să aibă curajul și ambiția de a critica nonvaloarea, publicarea recenziilor oriunde există posibilitatea, nominalizând diletanții și locurile de expunere, un fel de bulină neagră, acest lucru vă asigur că nu va rămâne fără urmări, iar ele vor fi cât se poate de benefice pentru lumea artelor vizuale.

Încotro se îndreaptă piața de artă din țara noastră? Pictorii vând din ce în ce mai greu, dar statisticele oficiale indică o creștere permanentă a vânzărilor. Galeriile Artmark publică sinteze care arată că pictorii vând din ce în ce mai bine.

 

          La ora actuală, nu se poate vorbi de o piață de artă la noi în țară. O piață de artă implică galerii profesioniste (cel puțin 5-10 galerii la 100.000 de locuitori), publicații de specialitate la scară națională, case de licitații, toate interconectate la piața de artă internațională. Noi ne situăm pe un ev mediu contemporan, iar una din cauze (principala) am explicat-o mai înainte. Probabil că pe statisticile oficiale de achiziții figurează Petrașcu și Luchian, alături de alții contemporani lor, am discutat și cauza acestui fenomen. Dacă galeriile Artmark publică sinteze ce arată că pictorii vând din ce în ce mai bine, ar trebui să îi și nominalizeze. Eu nu spun că nu sunt artiști care trăiesc din pictură, totul ține însă de situarea pe un context favorabil în raport cu piața din afară.

 Ce părere aveți despre Adrian Ghenie? Mulți tineri încearcă să meargă pe formula lui, înainte de a se usca culorile, în dreptul ochiului fac o dâră de vopsele amestecate și spun că au făcut o mare operă pe care foarte puțini o pot gusta. Ce părere aveți?

        Fenomenul Ghenie este un produs de marketing. Personal nu gust pictura lui gestuală, o consider lipsită de trăiri sincere, profunde, prea cosmopolită, deși tehnic este impecabilă. Umbra lui a creat și creează în continuare noi formule de reprezentare vizuală ce par a se îmbuca perfect cu sinteticul cotidian din marile orașe ale lumii. Întrebarea care mi-o pun este dacă acele formule îl reprezintă sincer pe artist sau doar simpla situare pe un trend comercial favorabil?! Timpul ne va da, în mod sigur, un răspuns la această dilemă! Rămân la ferma convingere că un artist trebuie să rămână sincer cu sine, chiar dacă asta presupune a nu se situa cu arta lui pe o conjunctură favorabilă a momentului.

Vă mulțumesc foarte mult pentru acest interesant interviu. Multă sănătate și putere de muncă.

Și eu mulțumesc.

=================================

Acestea sunt cuvintele interviului, restul…

Să ne gândim la gravele probleme pe care le pune în lumină interlocutorul nostru. Cum și cine le rezolvă ?

Aristotel Bunescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s