Ileana Gagiu, poeme pentru viață și dincolo de ea

Mereu am scris despre poeți cu o mare sfială. Asta din cauza sufletului lor delicat, a versurilor  care vor străbate veacurile fiind adunate, cu infinită grijă, în paginile cărților din biblioteci.

d

Cu gândul la ce e autentic în România

Pentru ziua de astăzi, vreau să vă propun un poet despre care puțini au auzit, dar asta nu înseamnă că nu are o operă care merită să fie mult mai bine cunoscută. Când mă refer la operă, nu mă gândesc doar la poeziile sale, ci la întreaga sa viață, la oamenii lăsați în urmă, la amintirile provocate în sufletele rudelor și prietenilor. În întreaga comunitate unde au trăit.

Deși am primit volumul său de poezie din Belgia, ne aflăm în fața unei femei care a trăit în România deceniilor trecute, o viață dominată de credință puternică și valorile culturii folclorice.

Este vorba despre poemele semnate de Ileana Gagiu, care au ajuns pe masa mea fiind expediate tocmai din Bruxelles, acolo unde a ajuns o nepoată a sa.

Dar, a venit vremea să ne oprim pentru câteva clipe din agitata noastră existență, pentru a păși solemn în regatul poeziei:

 

 

Vom lupta pentru credință

 

Isus la cer s-a înălțat

Tatăl Ceresc la Sine L-a chemat.

Pe pământ cât a călătorit,

Minuni și binefaceri El a săvârșit

Și pentru acestea greu a pătimit,

Cuvântul Tatălui Ceresc s-a împlinit.

Pentru sângele nostru vinovat

Pe cruce corpul Și L-a dat

Și cum năpasta-i s-a adus,

Coroană-n cap de spini i-au pus.

Iar când  a fost El însetat

Cu trestia cu oțet L-au adăpat

Și cu urzici a fost bătut,

Paharul morții l-a băut.

Pentru c-a fost nevinovat

Tatăl  Ceresc a treia zi L-a înviat.

O lume-ntreagă de-acest fapt s-a bucurat

Căci pe pământ din nou cu ucenicii a umblat.

Isus la cer s-a înălțat

Tatăl Ceresc la Sine L-a chemat.

 

d

Un simbol al credinței

Veniți  la moștenire

 

Vă cheamă freamătul de vânt

Vă cheamă-al nostru sfânt pământ.

Vă cheamă vatra casei la părinți

Vă cheamă ca s-o moșteniți.

Să-i puneți flori de liliac

Și să trăiți în ea cu drag.

Vă strigă rândunelele-n câmpii

Vă cheamă holdele aurii.

Vă cheamă, feciori, combina

Să scoateți din lan făina.

Așteaptă mama-ndurerată

Așteaptă copiii la poartă.

Cu masa plină și-ncărcată

Precum știa ea de-altădată.

Vă cheamă brazii din pădure

Vă cheamă tufișul cu mure.

Vă cheamă brazii din pădure

Vă cheamă iazul de la moară

Unde  vă scăldați odinioară.

Vă strigă oițele noastre

Cu fluier și caval pe coaste.

Cu behăit de mielușei

Și sunete de clopoței.

A-mbătrânit mărul din pripor

Bătrân ca el și tata și-așteaptă-al lui fecior.

Vă cheamă satele pustii

Și fără jocuri de copii.

Vă cheamă să le înfloriți

În liniște și-n pace să trăiți.

 

 

f

Hai la joc !

Ruxandra

 

Ruxandra pe care-am îngrijit-o de mică

Acum e fată mare, frumoasă și voinică

Cu ochii ei senini privește mai departe

Printre munți și prin străini

O văd ca-n vis

Pe strada vechiului Paris

Cu-o franțuzoaică se-ntâlnește

Și visul ei i-l povestește

Cu părul castaniu și fața ei rotundă

Orice problemă i s-ar pune-n față Ruxandra o înfruntă.

În școală are colegi care o-nțeleg

La plecarea Ruxandrei cu toții o petrec

Când a ajuns în vamă

Ruxandra n-a uitat să-i treacă și mamaiei o năframă.

La sosirea în țară

Ruxandra își îndreaptă pașii spre școală

Salută cu onor

Profesorii și colegii care-o așteaptă cu dor.

 

Acestea au fost poeziile alese special pentru dumneavoastră din volumul intitulat inspirat ,,Vremurile”.

d

Imagine pentru eternitate

Revăzând temele – credința, viața satului, despre urmașii – ne putem face o primă impresie în legătură cu această femeie și existența ei pilduitoare.

Dacă nu se îngrijea cineva să îi strângă poemele între coperte, rămânea ca atâtea milioane de oameni, o necunoscută pentru viitorime, dar foarte importantă pentru temelia sa.

d

În ritmul muzicii

Alte poezii din acest volum se referă eroii României, rugăciunea văduvelor de război, holdele fără țărani, dorul mamei, pământul de sub talpa casei, Bărăgan, pâine pe cartelă, povestea Sfintelor Sărbători, Timișoara în sânge, dorințe pentru țara mea, greva mecanicilor de locomotivă, Moldova acasă la ea, iubire de neam, versuri pentru grupul Ilașcu, tranziția de la comunism la democrație, dor de satul natal, stațiunea Călimănești, statuia lui Eminescu, salvare prin credință, adopția în Irlanda.

f

Îndemn la rugăciune

Finalul cărții aparține unor rugăciuni sau îndemnului insistent pentru rugăciune.

Acum, vă puteți face o imagine despre acest om special.

Deși plecată la Domnul de mult timp, Ileana Gagiu continuă să fie prezentă nu numai în inimile copiilor, nu numai în sufletele nepoților, în amintirile celor care au avut șansa să o cunoască, dar și în filele unei cărți ce așteaptă, cu răbdare, să fie descoperită de noi și noi generații de cititori. Aceștia vor avea ocazia să cunoască o valoroasă lecție de credință și încredere pentru România autentică.

Aristotel Bunescu

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s