Locul în care oamenii sunt foarte bine primiți – Centrul Național de Informare și Promovare Turistică – Câmpina

Stimați cititori fideli ai agenției noastre, ori sosiți întâmplător la această adresă.

Încep aceste rânduri cu o mărturisire. În calitate de gazetar, am văzut multe decenii în peste patru decenii de documentare în țară, dar și pe alte meleaguri europene, ori de pe alte continente.

 

Dar, sentimentul de armonie și entuziasm trăit după mai multe vizite făcute la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică – Câmpina este unic…

.

.

Ca și mulți alți trecători, am văzut și eu prima dată de departe o construcție mică, elegantă. Am intrat și am fost cucerit de tot ce era acolo. Până a deschide gura, am fost puternic marcat de ambianța artistică, de bunul gust care domnea pretutindeni în interior. Picturi de valoare, alte obiecte de artă, în afară de un sistem performant de informare rapidă.

.

/

.

.

/

/

 

,

,

l

Dar, bomboana de pe tort a fost reprezentată de profesionalismul celor doi angajați. Aici mă refer la doamna Carmen Gabriela Găman și la domnul Mădălin Cristian Focșa.

 

Centrul are doi angajați, dar dacă toți angajații ar fi ca ei, România ar fi departe acum, în drumul de a cuceri eficacitatea, prestigiul, eleganța și competența.

 

Carmen Gabriela Găman este de formație economist. Câteva generații din familia sa au lucrat în bănci.

 

Filiala locală a Băncii Naționale Române, iar apoi BCR au beneficiat de pregătirea sa deosebită.

.

.

Acum, este de găsit în centrul de informare, ori la standurile de profil când se organizează târguri de turism, ori manifestări similare.

.

.

.

.

„Majoritatea celor care vin la centrul nostru întreabă de cele două muzee ale Câmpinei şi ce mai pot vizita prin împrejurimi. De asemenea, au existat multe solicitări privind posibilităţile de cazare în zonă, iar vara, cei mai mulţi vizitatori întreabă de Băile Telega, de băile de la Valea Stelii – Ţintea şi, mai nou, de Spitalul Sanconfind de la Poiana Câmpina. Dincolo de acestea, mai sunt şi solicitări ceva mai puţin obişnuite şi chiar dacă nu au fost strict turistice am încercat să ajutăm pe toată lumea, bineînţeles, în măsura posibilităţilor. De exemplu, au fost persoane din afara oraşului care au vrut doar să intre pe internet pentru că aveau nevoie de o informație urgentă, iar alte persoane au dorit să-şi printeze un bilet de avion achiziţionat online. Dar au fost puține astfel de cazuri”, declară Carmen Găman, de la Centrul de Informare şi Promovare Turistică din Câmpina.

 

 

Prim natura drumurilor, mai mult am stat de vorbă cu dl Focșa. Am fost deosebit de impresionat de articolele sale găsite în ziarele locale, în publicații de istorie.

 

.

.

Am găsit la una din bisericile din oraș și niște rânduri scrise de el în vederea lămuririi unor aspecte încă neclare legate de diverse aspecte din trecutul locului. Și cum ancheta este o metodă științifică de lucru, ea este folosită intens.

.

.

Dar, la rândul meu încerc să găsesc un document mai relevant legat chiar de cercetător. Iată ce am găsit în Expresul de Prahova.

  1. Tu esti geograf. De unde a pornit aceasta pasiune de a cerceta istoria?

Acum mai multi ani am avut un ragaz intre joburi si am vrut sa-l folosesc in mod util. M-am gandit sa-mi fac arborele genealogic si asa am ajuns in Arhivele Nationale, ca sa pot vedea registre de stare civila ale strabunicilor. Am facut mai multe cercetari si la Ploiesti, si la Focsani (pe ramura tatalui meu), si am reusit sa-mi aflu multe nume de stramosi de care nu stiam.

  1. Care este cel mai inedit aspect pe care l-ai descoperit in aceasta cercetare?

M-a impresionat faptul ca niste stra-strabunici dintr-un sat izolat din Prahova, carora le-am gasit actele de deces, au murit la o ora unul dupa celalalt, la batranete. El a murit primul, iar in actul ei de deces scria deja „vaduva”. M-am gandit oare ce s-a intamplat, dar nu scria si cauza… Au trait pe vremea lui Carol I si aveau 65 de ani cand au murit, in 1875.

Totodata, am mai descoperit ca pana pe vremea strabunicilor nostri se botezau copiii la intervale scurte, la o saptamana de la nastere.

In timp, am inceput sa descopar tot mai multe lucruri, am prins gustul cercetarii, vazand ca in arhive poti sa ajungi usor, fara sa platesti o taxa speciala. Inconvenientul este doar programul, care e numai in cursul saptamanii cand oamenii sunt la serviciu, asa ca ajung aici mai mult cercetatorii profesionisti sau pensionarii.

  1. Cum ai ajuns de la istoria ta personala la istoria unui intreg oras?

Am inceput sa studiez istoria locala cand m-am reintors in Campina, dupa ce am lucrat vreun an pe la Brasov. Mereu m-am simtit legat de oras. Am fost pasionat de istorie inca din liceu, am citit carti de patrimoniu si arhitectura… Dar fiind de formatie geograf, am pornit cu o stiinta de nisa – geografia istorica. Este absolut fascinanta! Am studiat harti vechi, din secolul XVIII, despre cum arata Campina pe atunci. Am cautat planuri vechi si, acum trei ani, am descoperit intr-un fond al Judecatoriei Campina un plan foarte mare al mosiei societatii Steaua Romana pe care se aflau sondele. Este un plan din 1919, cu localizarea lor precisa. Scanata si valorificata poate fi de mare folos autoritatilor si cetatenilor. Toate aceste cercetari se leaga de un vis de-al meu. Am un proiect de viitor prin care putem sa punem in valoare mai mult povestile orasului. Orice loc din oras are povestea lui interesanta, insa trebuie „ambalat” ca produs turistic, prin conceptul de interpretare turistica (panouri explicative interactive, materiale informative, ghizi pasionati ce pot organiza vizite sau trasee pietonale tematice, s.a.m.d.). Exista mare potential in acest sens in Campina, nici nu va inchipuiti cate povesti interesante se afla in spatele celui mai banal loc.

  1. Te gandesti sa folosesti aceasta cercetare a ta in Centrul InfoTuristic?

Da. Ne-am propus sa incepem anul acesta mici tururi tematice, o moda foarte dezvoltata la Bucuresti si in alte orase. Ne-am gandit sa facem un tur tematic pe arhitectura, avem niste vile superbe in oras si am putea organiza un traseu sa le vizitam si sa povestim despre ele si oamenii ce le-au construit.

  1. Ce aspecte inedite, mai putin cunoscute, ai depistat in acesti patru ani de cand cercetezi istoria locala a Campinei?

Acel plan cu sonde ale rafinariei, de care povesteam mai devreme, este deosebit. De asemenea, am descoperit niste imagini aeriene foarte vechi cu Campina, chiar recent am gasit pe Internet o fotografie aeriana din primul razboi mondial, din timpul ocupatiei germane. Are o vechime de 100 de ani si vedem in ea o mare parte din oras.

Altceva: am dat foarte recent peste un registru de format mare, facut atunci cand s-au donat primariei schitele pictorului Grigorescu, in care sunt lipite fotografii mici dar foarte clare, langa titlul si caracteristicile tehnice ale fiecareia dintre cele cca 200 schite – acesta nefiind cercetat inaintea mea decat de un istoric de arta prin anii ’60, deci e practic necunoscut campinenilor, si va putea fi comparat daca voi reusi copierea lui integrala, cu schitele recuperate anii trecuti de Primarie.

Felurile in care poti cerceta sunt infinite, nu-ti inchipui. Internetul nu poti sa-l ignori, e o unealta excelenta daca stii sa-l folosesti, iar discutiile cu oamenii batrani sunt fascinante. Insa de istorie orala se ocupa in Campina deja altii, care o fac foarte bine de multi ani, asa ca eu vreau sa fac lucruri pe care nu le mai face nimeni: sa descopar aspecte inedite in arhive si biblioteci. Daca va puteti inchipui, tot ca sa cercetez Campina, am ajuns anul trecut, special, patru zile la Viena si una la Budapesta. Documentarea din Austria am facut-o in arhivele militare imperiale habsburgice – cele mai mari arhive militare din Europa Centrala. Pornind de la felul cum apare Campina intr-o harta militara austriaca veche de peste 200 ani, am si publicat recent un articol stiintific in revista Historia Urbana, editata de un institut ce tine de Academia Romana.

 

  1. Si cum arata Campina atunci?

Era un targ patriarhal. Apar doua biserici pe care le identifici usor: cea de la Lac si cea de la Brazi. Bineinteles, erau cladirile anterioare, cele de azi sunt reconstruite pe locul vechi. Iar la Budapesta am ajuns printr-o intamplare, cautand despre Campina intr-o baza de date (s-a intamplat chiar in timpul vizitei de la Viena !), am gasit un plan foarte vechi, de pe vremea lui Cuza, cu strazile si cu proprietarii din Campina. Era facut pe calc si prost scanat, asa ca apoi am purtat un lung dialog cu cei de la Arhivele Nationale ale Ungariei, pentru ca acolo, intr-un fond, se afla acest plan.

Apoi am cautat pe Internet sa aflu cum de a ajuns Ungaria sa detina ceva asa amanuntit despre Campina. Si am aflat ca un topograf emigrant care se stabilise in Bucuresti lucra si pentru familia Stirbey, proprietarii mosiei Campina la acea vreme. Am facut astfel legatura. In acest plan poti vedea conturul cladirilor, unele dintre cele mai vechi case inca exista, cu conturul de la 1861. Ceva similar se vede si in planurile cailor ferate, facute atunci cand s-au construit, pe vremea lui Carol I. Companiile britanice si franceze care au proiectat linia de la Ploiesti la Predeal aveau toate planurile in amanunt, desenate cu precizie inginereasca. De-a lungul caii ferate, stanga si dreapta, pe 2 km, totul era cartat.

Ai sansa sa dezgropi din trecut istoria locului si sa afli lucruri fascinante despre o cladire, o curte. Stiai de pilda ca unde sunt pompierii acum a existat curtea boierilor Baicoianu, una din cele patru mari familii de boieri din Campina? In perioada interbelica strada se numea Baicoianu. Sunt doua cladiri vechi in spate si cred ca au o vechime mai mare decat ne inchipuim, pentru ca apar si in planurile acestea.

  1. In cat timp crezi ca vei concretiza aceasta cercetare si cum o vei finaliza?

Asta e mai complicat (rade). Pe masura ce cercetezi si tot descoperi, realizezi ca nu-ti ajunge toata viata sa cercetezi despre Campina. Toate aceste fonduri sunt foarte extinse. Numai in 2-3 ani de mers pe la arhive am adunat aproape 10.000 fisiere electronice (imagini ale paginilor de dosare din arhiva, ale documentelor, manuscriselor, tipariturilor, fotografiilor, planurilor sau diverselor obiecte – am mers si am tinut in mana de pilda sigiliul vamii de la Campina, obiect unicat de patrimoniu aflat la Bucuresti, si mi-am facut o imprimare in plastilina de pe el, ca amintire).

Pentru valorificare am in minte mai multe lucruri. As vrea sa fac niste conferinte in care sa popularizez descoperirile mele, pentru ca nu vreau sa le tin la sertar, sa le stiu doar eu. Ma bucur cand le aflu, dar mai ales cand imi imaginez cum le voi impartasi. Am inceput sa public articole, dar am in minte sa scot si o carte pentru ca am strans documente. Initial voiam doar sa le public ca atare, dar istoria se scrie pe baza lor si sunt foarte multe documente referitoare la Campina, inca nepublicate. Fie ca voi scoate o carte numai din documente, fie ca voi scrie si ceva, doresc sa valorific planurile pe care le-am descoperit. Intr-un plan ai asa o bogatie de informatie pe care o gasesti in saptamani sau luni de cercetare prin dosare.

Vreau neaparat sa mentionez ca incepand din toamna, Primaria m-a sustinut cu deschidere in cercetarile mele, asa ca tot ceea ce studiez sub girul institutiei va ramane in patrimoniul orasului, pentru generatia prezenta si cele viitoare.

Aici se termină textul interviului.

Ce pot să spun. Doar un singur cuvânt: Ipresionant.

Până voi reveni la Câmpina, rememorez atmosfera de acolo cu câte un telefon periodic dat la Centru.

Simt așa că se mai poate trăi.

Semnează un prieten fidel,

Bunescu Aristotel.

http://www.expresuldeprahova.ro/cine-au-fost-eroii-din-campina-interviu-cu-madalin-focsa-un-campinean-care-citeste-in-harti-istoria-locala_a0002469.htm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s