GETA STAN:  Revelația anului literar 2018

Aproape de finalul anului 2018, putem spune care este cea mai mare descoperire pe parcursul său.  Dintre toate s-a detașat doamna Geta Stan prin consistența volumelor și prin stilul său inconfundabil.

.

.

Doamna Stan a răspuns cu mare amabilitate invitației de a ne acorda un nou interviu, în exclusivitate pentru agenția noastră de presă culturală.

 

Ne bucurăm că putem răspunde interesului provocat de primul articol despre dv și va invitam la un dialog care va începe cu niște subiecte legate de cele mai recente apariții editoriale pe care le semnați.

1 Să începem cu ,,Destăinuirile fulgerului,,. De obicei, fulgerul nu face destăinuiri, dar ca metaforă este foarte expresivă… Cum ați ajuns la acest titlu ? Cum se tratează timpul cu aceste versuri? Cartea fiind de fapt un volum interesant de versuri, un manual de tratare a timpului ….Pana dau drumul la reportofon, vă ofer un buchet de flori în semn de prețuire…

/

/

     1.Volumul de poezii Destăinuirile fulgerului” lecturat de Calistrat Costin a apărut la Ed. Ateneul Scriitorilor, 2016 cu o prefață semnată de distinsul critic literar, Romeo Ioan Roșianu, coperta este executată de pictorul Lucian Gogu-Craiu, ilustrațiile interioare aparțin graficianului de excepție, Lucian Opriceanu. In postfața volumului DESTĂINUIRILE FULGERULUI sau SCURT TRATAT DESPRE TRATAREA TIMPULUI Doc. Prof. Lucian Strochi, critic literar spunea următoarele:

”Fulgerul este un simbol generos, aflat la intersecția elementelor fundamentale; el este incontestabil Foc; e generat de Apă; se manifestă în Aer și se odihnește adesea pe Pământ.

De asemenea Fulgerul e simbolul forței și Zeul Zeilor la greci, Zeus, avea în fulger o  armă de temut. Dar fulgerul este o „efemeridă temporală”, durează fracțiuni de secundă, devine un etalon al vitezei și al gândului: „fulgerător”, „ca fulgerul.”

.

.

Destăinuirea  (spovedania, mărturisirea) cere timp, este un discurs monologat, dar și un presupus dialog, iar înainte de orice o narație.  Se dorește o eliberare, dar și o iertare, o izbăvire.

Așadar Destăinuirile fulgerului este un oximoron, având ca subiect timpul, fiind dublu metaforizat (intervine şi personificarea), pentru a se obține o umanizare a textului poetic.

Aflată la al optulea său volum de versuri, Geta Stan Palade a trecut cu bine proba inițierii (șapte) și actualul volum este unul sigur, fără ezitări, fără cotloane imagistice, de o remarcabilă fluență. Opt înseamnă de fapt simbolul infinitului, dar și expresia desfășurată a inelului lui Moebius, al cărui morală e simplă: nu putem ieși, oricât am încerca, din apriorismul spațio-temporal.

De aici și zbaterea remarcabilă a poetei de o învinge spațiul și timpul: prin relativizare, prin dilatare, prin comprimare, prin eternizare, prin mistificare…  Dar 8 mai este și cifra lui Iisus Hristos, un 8 multiplicat în ecou: 888.

 

 

2 Care credeți că sunt punctele de rezistență ale cărții ?

 

2.Din atuurile cărții iată un tablou edificator din acest punct de vedere:

”Tu ești Prințul moștenitor/al cuvintelor mele de dragoste/le prezici nemurirea stelelor/în cavalul tânguitor,/călcând pe pârtii de safire și cremene!//Purtându-mi pe umeri de pasăre rară/dorul şi izvorul/până la Marea cea Mare./Tu ești Zeul îndrăgostit/de lumina vorbelor mele!//În fiecare anotimp îmi numeri/tristețile și singurătățile/din hrubele fulgerului/care-mi pune pe frunte crengi de măslin!…//”( DESTĂINUIRILE FULGERULUI)

Mai redau un alt poem edificator:

” În fiecare anotimp/suspină o pasăre /ascultând doina din fluier!//Secundele /măsoară clipa de jar/din memoria fulgerului/ca și când ne-am arvuni/cuvintele dragostei/ să poată izbucni lumina.//Ca și când /în cinstea Ta, / Caligrafule,/mi-aș ascunde /cheile de sidef ale dorului/ într-o gură de flaut /flămând/veghindu-ne amintirile…. ”(DIN MEMORIA FULGERULUI)

Aș încheia cu un alt poem la fel de edificator pe care îl citez in întregime:

 ”Te chem, / să-mi  aduci  muzica  sferelor// Învingător,  să descinzi/purtând pe umeri mantie înstelată de Domn/aducând cu inima,/cerul de pământ mai aproape!// Clarvăzătorule,/acoperă-mi trupul tânăr/cu floarea cireșului/să pot auzi/cum lăcrimează dimineața,// botează-mi, Doamne, /roua sărutului/cu aceeași lină lumină de stea! //Licuricii poienelor/ împletindu-mi din tinere mlădițe/la ferestre corăbii… ”(DE LA CELĂLALT CAPĂT AL ANOTIMPULUI).

 

Îmi place întrebarea dvs. pot zice că mi ați ridicat mingea la fileu ca să mă pot explica să mi pot convinge cititorii pe care îi îndrăgesc și i iubesc atât de mult îndemnându-mă să-mi îmbogățesc zestrea poetică cu fiecare carte pe care o dau publicității.

Departe de mine gândul de a nu fi modestă pot afirma ca originalitatea versurilor mele în cărțile pe care le scriu cu destul sârg și elan dezinvolt constă în măiestria cu care îmi aleg metaforele, curgerea lor, uneori irezistibilă alcătuind un adevărat caleidoscop de cuvinte și imagini inedite lăsându-l pe cititor de cele mai multe ori uimit și perplex de îndrăzneala unor metafore pe care le consider de cele mai multe ori îndrăznețe și trăsnite trezind in sufletul adoratorilor de poezie frumoasă o stare de șoc. Am urmărit, de ce să nu recunosc parafrazând-i pe unii critici literari de prestigiu care mi-au citit versurile amintind în acest sens pe : Lucian Strochi, Calistrat Costin, Romeo Ioan Roșiianu, Petre Isachi și chiar regretatul Traian T. Coșovei, poemele scrise de mine sunt de o sinceritate aproape sinucigașă având o feminitate agresivă plină de grație, curajul de a depăși cuvintele pe linie continuă, fulgurațiile mele devin uneori fulgerații.

Pot spune fără teama de a greși că e o adevărată minune să poți culege metaforele vii, înfiorate de lumina din suflet, precum ne este dat să citim și să rostim, rezonând asemenea ”Cerului din oglindă” din versurile pe cât de simple, tot pe atât de profunde. Numeroase poeme având rezonanța discretă a clavecinului, cu sclipiri de metafore genuine, sub arcușul zglobiu al verbului neastâmpărat, ca o izvodire din noianul amintirii celeste, încununată de trilurile poemelor superbe, acerbe prin necontenire și  inverbe prin rostire.

Aș mai adăuga încă un gând demn de luat în considerație. Orizontul expresionist al scriiturii  mele este în consens cu Eul poetic din zonele abisale. Pot afirma că m-am născut romantică și am devenit o poetă expresionistă având capacitatea autorilor de prestigiu de a reveni la noua tradiție. Adică la acel tezaur de valori clasice ce-mi dau dreptul și forțele necesare ”întoarcerii” la centru și mai ales posibilitatea de a mă exila în absolut, prin proiecții onirice mediteraneano-getice, în care interferez cu ”grație romantică”, sentimentul singurătății, al așteptării și al înstrăinării, cu mito-poezia peisajului autohton.

Iată doar câteva din atuurile poemelor din cărțile publicate până în prezent cu care mă mândresc făcându-mă o poetă ”redutabilă și adesea memorabilă”

3 Să trecem acum cu grație la ,, Aripa roz albă de mar,,. În ce zbor este folosit o asemenea aripă ? Eu știu că este o nouă carte valoroasă de versuri pe care o semnați… Dar aștept răspunsul dv…

.

.

 

3.Volumul de poezii ”Aripă roz albă de măr” este lecturat de Calistrat Costin care a semnat și postfața, a văzut lumina tiparului la Ed. Ateneul Scriitorilor, 2017, beneficiază de o prefață semnată de Doc. Prof. Lucian Strochi, coperta și ilustrațiile interioare sunt făcute de graficianul de excepție Lucian Opriceanu.

– De unde atâta dezmăț!? – a strigat în gura mare fetița jonglerului/ venită în arena circului/ vlăguită de patimi!/ Misterele nu pot fi cucerite /făcând la trapez dublu salt în gol!//

– De tărâmul făgăduinței ne desparte /hotarul de purpură, taigaua și cerul/ peste care aștrii lumina și-o scutură!//Războiul umbrelor pe pământ/ e-o greșeală fatală/ feştila cometelor /abia dacă mai prididim /să o strângem în pumni,/ munții îmbrăcați în haine de gală! -//

– Eu una mă tem – intră în vorbă o amazoană pitică./Am teamă de înalt! /Așa am rămas de la naștere. /Am fost adusă pe lume într-o iesle…//Între timp jonglerul,/ vlăguit de atâtea lamentații, / legându-și cu dezinvoltură șireturile bocancilor /semănând cu copitele de cămilă/ a conchis cu uimire://- De mâine circul rămâne închis!/M-am consultat personal c-un oracol./ Avem datoria să ne trăim viața/ cum se cuvine,/până acum ne-am dat în spectacol/

(SPECTACOLUL VIEŢII)

Ţi-am descoperit amprentele viselor/uitate pe serviciile de porțelan din sufragerie/întruchipându-l pe împăratul David copil/înălțând un zmeu în soare!//Principesa Izabela mi-a ghicit viitorul!…/Din fereastră mi-a zâmbit ștrengărește /chipul zambilei,/semăna cu floarea noastră albastră/răsădită în parcul Copou.//Atunci am auzit întâia oară ecoul/însămânțând urmele fumurii /lăsate-n țărână!… (AMPRENTELE VISELOR).

4 Acum este rândul volumului intitulat atât de frumos : Prințesa din nufăr…Care este cea mai importantă concluzie pentru un cititor fie că vă urmărește cu admirație de mai mult timp, fie că deschide pentru prima dată un volum semnat de dumneavoastră ?

/

/

4 Volmul de povestiri pentru copii ”Prințesa din nufăr” este dedicat nepoțelei mele Darina Stamate, a văzut lumina tiparului la editura eCreator, beneficiază de o prefață semnată de criticul literar, Romeo Ioan Roșiianu, a fost lansată la ”Târgul de carte Libris, Chișinău,  2018, coperta și ilustrațiile interioare sunt făcute de graficianul de excepție Lucian Opriceanu, volumul este lecturat de criticul literar Prof, Doc Lucian Strochi care a scris și o postfață.

.

.

 

PRINŢESA DIN NUFĂR

 

Eu sunt Prințesa din nufăr Darina- Maria! O fetiță cu codițe blonde și ochi albaștri îmbrăcată cu rochiță cu buline de culoarea ochilor mei i-a spus lui Mircea-Iulian, un băiețel răutăcios și neîncrezător care mai tot timpul o contrazicea, refuzând să fie de acord cu adevărul vorbelor ei.

– Nu este adevărat! Se burzului arțăgos băiatul tu, ești Darina și atât! N-ai cum, să fii Prințesa din nufăr îmbrăcată în rochiță cu buline albastre și pantofiori roșii de lac! Tu știi, cum arată o Prințesă adevărată?

– Sigur că știu. Tocmai de aceea ţi-am zis că de astăzi eu, Darina Stamate mă pot declara, că am devenit Prințesa din nufăr și locuiesc pe strada Rozelor, aproape de lacul cu nuferi galbeni.

– Se vede cât de acolo că minţi! O contrazise din nou băiatul gata- gata s-o tragă de cele două codițe așa cum o mai făcuse și altădată când se contraziceau între ei.

– Dacă pe mine nu mă crezi, întreabă-l pe bunicul. De la el am aflat că sunt Prințesa din povestea pe care mi-a spus-o aseară.

– Ha, ha, ha, ia te uită la ea! Scrie cumva în certificatul de naștere, că tu ești Prințesa din nufăr?

– Sigur că scrie! Dacă vrei să știi fiecare poveste pe care mi-a spus-o bunicul poate fi considerată într-un fel certificatul de naștere al copiilor care le ascultă!

– Atunci dacă-i vorba pe-așa, pot și eu, să mă laud, că sunt Mircea-Iulian Făt-frumos la fel cu cel din povestea, pe care mi-a spus-o chiar aseară bunicul. Și dacă vrei să știi, eu sunt la fel de viteaz ca Făt-frumos din poveste, care a doborât cu paloșul fermecat înfricoșătorul balaur cu șapte capete! Se mândrește băiatul străfulgerând-o pe Prințesă cu luminile ochilor verzi!

– S-ar putea să fii, dacă ai aflat asta din poveste! Se arătă îngăduitoare fetița. De multe ori unele lucruri pe care noi copiii nu le știm le putem afla din înțelepciunea proverbelor și poveștilor. Uite, aș mai vrea, să-ţi destăinui un secret, pe care dacă eu nu ţi-l spun, nu ai de unde să-l afli.

– Chiar sunt curios să te ascult. Numai o Prințesă ca tine poate ascunde atâtea secrete pe care oamenii de rând nu au puterea să le pătrundă despicând în patru lumina din firul poveștilor! Te ascult.

– Eu locuiesc într-un palat de cleștar cu pereți tencuiți de sori și petale de crini, care plutește noaptea pe lac. În grădinile lui ard făclii de luceferi și stele luminându-le pe ape, potecile cârdului alb de lebede cărora Luna le împletește cununi de raze și nuferi galbeni pe care le poartă la gât făcând să lăcrimeze lumina furișată pe sub arcade de trestii.

– Ha, ha, ha, cât sunt eu de Făt-frumos n-am mai auzit să locuiești într-un asemenea palat care să plutească noaptea pe lac ca într-o luntre legănată de valuri. Mi-ar conveni şi mie să locuiesc într-un asemenea palat. Cine ar mai fi ca mine!?

– Uite, te invit, să locuiești o zi în palatul meu, să te convingi singur!

– Faci tu asta pentru mine Darina?

– Da! O fac cu o singură condiție!

– Care? Spune-mi-o! Sunt chiar curios să aflu de ce ești în stare!

– Te primesc să locuiești în palat, dacă și tu vei recunoaște în fața copiilor de pe strada noastră că eu Darina Stamate sunt Prințesa din nufăr.

– Condiția pe care mi-o pui nu mi se pare cine ce știe ce grea. Am reușit eu să duc altele la bun sfârșit, care mi-au creat atâtea necazuri și bătaie de cap.

– Ar fi bine, să fii mai explicit, să te înțeleagă și alți copii.

– Da, uite că spun, nu mai sunt un băiețel pârâcios și nici cine știe ce lăudăros, nu mai sunt. Doar, uneori, când e vorba de bunicul, copiii nu vor să mă creadă că el ar fi Împăratul Roșu din poveste! De aceea eu întotdeauna bunicului îi spun înălțate Împărate. Iar el, mă consideră cel mai îndrăzneț și viteaz Făt-frumos din câți i-a cunoscut în lumea poveștilor.

– Ce bine că ne înțelegem acum. Să știi, că eu sunt sigură că ești Făt – Frumos.

– Atunci și eu te consider că ești Prințesa din nufăr! Îți mulțumesc, de invitația făcută, de a locui în palatul tău! Îngăduie-mi, dulce Prințesă, să-i anunț și pe ai mei de invitația oferită, nu de alta dar, mi-e teamă, să nu se îngrijoreze de lipsa mea de acasă.

– Așa să faci. Ai grijă, printre bagaje ia-ţi și cartea cu povești conținând faptele de vitejie ale lui Făt-frumos. Aș vrea, să te cunoască și bunicul meu. Să știe de unde vii și cine ești!

Prințesa Darina și Mircea-Iulian Făt-frumos au petrecut o zi minunată cum numai în visele cele mai îndrăznețe se poate întâmpla în țara minunilor și a poveștilor. Au cântat și au dansat plutind într-o gondolă de aur printre perdele de nuferi și cârduri de lebede albe pe Lacul Albastru!…

.

.

5 Care sunt scriitorii români pe care îi apreciați ?

 

  1. Apreciez și citesc din Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Norman Manea, Mircea Eliade, Hertha Muller etc.

6 Dar dintre cei care s-au născut peste hotarele României ?

 

6.Dintre scriitorii străini imi plac Alexandru Duma, Lev Tostoi, Wiliam Shakespeare, F. M. Dostoievski etc.

7 Pentru finalul acestui episod, dau eu consistență unei întrebări care plutește în aer… La ce lucrează acum Doamna Stan ?

 

7.Pregătesc un volum de versuri cu ilustrații color executate de Lucian Opriceanu,   ”Ereziile vântului”, alt volum de versuri ”Botez de rouă” cu ilustrații alb negru, o antologie de autor cu cele mai frumoase poezii,  ”Prințesa din nufăr” va fi tradusă în engleză și va vedea lumina tiparului la o editură din Londra cu care am încheiat un precontract.

Doresc să-i mulțumesc Distinsului Grafician de excepție, Lucian Opriceanu, cu care am colaborat, datorită dumnealui sunt mai deosebite decât ce am publicat până acum. Coperțile, ilustrațiile și pozele au adus plusvaloare volumelor mai sus menționate.

Aici se termină cuvintele interviului.

Dar dorim sa va mai oferim câteva imagini relevante pentru distinsul nostru interlocutor…

 

.

.

.

.

.

.

,

,

Sigur, ar mai fi multe de aflat din laboratorul scriitorului invitat azi la un moment de destăinuire…Sperăm să putem avea ocazia de a mai avea drept protagonist al rubricii noastre de portrete pe doamna Geta Stan Palade

Semnează un prieten fidel,

Bunescu Aristotel

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s