Cerul înstelat la Mesendorf

Am petrecut câteva zile la Mesendorf, un sat despre care, vorba poetului, se poate spune că este așezat  ”pe un picior de plai, pe gura de rai”. Istoria acestei localități, începe prin secolele 13-14, când, ca și în alte localități vecine, pe aceste meleaguri s-au așezat sașii.   …Potrivit unor documente, prin secolul XIV au fost puse temeliile unei biserici, care este cel mai important edificiu din sat. Biserica Evanghelică fortificată, restaurată în ultimii ani, atrage ceva turiști și străjuiește așezarea, ca un reper de interes pentru amatorii de imagini. Oare ce i-au atras pe cei din trecut, cât și pe vizitatorii contemporani în această zona ?  Frumusețea cerului înstelat, pășunile bogate, fânețele întinse, pădurile care coboară până spre sat .

O emblemă a locului 

Satul a fost vitregit în trecut de incendii și cutremure pustiitoare. Sătenii din trecut au luat viața de la capăt, de fiecare dată, lăsând în urmă frumoase case, șuri și șopruri specifice arhitecturii săsești. În fața fiecărei case au sădit câte un păr ale cărui fructe se transformă și acum, ca și în trecut , în renumitul rachiu…

Drum care duce departe …

IERI

Cum arata satul Mesendorf la șase ani după Marea unire din 1918?

Pajiște acoperită de verde, deasupra cerul care la noapte va fi înstelat

Potrivit Anuarului localităților din România din 1924, în sat existau 807 locuitori, un primar, un notar, doi învățători, doi cârciumari, trei cizmari, doi croitori, patru măcelari, doi tâmplari, o filiala bancară și o cooperativa de consum.

Interiorul bisericii. Spațiu de reculegere pentru localnici și turiști

Cel mai cunoscut localnic a fost Adolf Mesendorfer (1877-1963) poet și publicist de renume, fondator al revistei Die Karpathen, autor al Elegiei transilvane din care spicuim : ”Pe aici altfel și timp și izvoare murmura / de copil te înfiori veșnicia cum cură/….În cripte întinși drept strămoșii să doarmă, /ceasuri bat șovăind, piatra curge, se sfarmă/ Pe mormintele lor seamănă azi creștinul/ își secera holda, își face vinul/ Altfel izul de fan/ și in Martie zefirii, altfel suna pe aici jurământul iubirii”. (Traduce Dan Dănilă)

AZI

Ce a mai rămas din toate cele care au fost cândva? Peisajul încântător domină și în prezent impresiile contemporanilor. Nu mai exista sași, mai mult de jumătate din casele lor au fost demolate sau se afla într-o stare de ruină. Circa 50 la suta din cele 200 de familii sunt alcătuite din romi. Creșterea animalelor a rămas ocupația de baza a câtorva familii, unii sunt angajați la Fabrica de air bag-uri din Sighișoara, sau la ferma de bivolițe din apropiere. În rest,  fiecare se descurca cum crede și cum poate…Vechile meserii din urmă cu circa un secol au dispărut .

Aflat la câțiva  kilometri de Viscri, sat devenit emblemă după interesul printului Charles, locuitorii din Mesendorf spera ca și în localitatea lor sa fie valorificate oportunitățile pentru dezvoltarea turismului, crearea unor microfirme de prelucrare a produselor agricole locale. Sărbătoarea Haferlandului, la care participa în fiecare vară sute de etnici sași din Mesendorf și din localitățile învecinate, sparge anonimatul pe durata câtorva zile. De asemenea, pistele bicicliștilor oferă trasee atrăgătoare amatorilor de drumeții și peisaje de neuitat. Am întâlnit turiști veniți din Marea Britanie pedalând din greu, vădit satisfăcuți de peisaj și ospitalitate. În afara unor momente precum cele menționate, viața celor din Mesendorf se scurge în pas cu trecerea anotimpurilor, în liniștea chiar patriarhală pe care unii, mai recent stabiliți în sat, chiar și-o doresc…

IOAN TIMOFTE

Nota redacției: Mulțumim foarte mult pentru aceste însemnări și imagini. Întrebarea este acum, oare cum o să fie  Cum o să MÂINE ?