București, 11 decembrie 2018
Într-o perioadă în care ne hrănim sufletește cu predicile și scrierile vrednicului de pomenire Bartolomeu Anania, aflăm de un spectacol intitulat HOȚUL DE MĂRGĂRITARE, o adaptare după Valeriu Anania.
.
Dacă mai menționăm că în fruntea distribuției este actorul Viorel Păunescu, pe care îl cunoaștem și apreciem de mai multe decenii, de la vârsta de aur a tinereții, până la cea a înțelepciunii, se adună suficiente argumente să mergem la Teatrul Stela Popescu, din București.
Viorel Păunescu: Cu gândul la un nou rol memorabil
A fost un spectacol reușit, din toate punctele de vedere, așa că am așteptat protagoniștii la final să le strâng mâna și să îi felicit, în mod neformal.
De Viorel Păunescu ne leagă multe amintiri superbe, iar cariere sa artistică este o permanentă încântare. Rolul său este o confirmare a valorii pe care o conferă tuturor aparițiilor sale scenice.
Viorel Păunescu în rolul tatălui
O altă subliniere, din distribuție este Paul Cimpoierul, în rolul lui Humbaba. Se vede bine că trăiește rolul și îl parcurge cu pasiune molipsitoare…
Paul Cimpoieru: Un actor dedicat trup și suflet meseriei sale nobile
Sigur, fiecare a fost potrivit pentru partitura încredințată, în pofida mediei scăzute a vârstei actorilor menționată în actul de identitate.
Cheia piesei este următoarea: Dumnezeu ne așteaptă mereu, mereu să ne întoarcem la el. Ne așteaptă, cu brațele deschise, îndurerat că nu venim în casa părintelui
Un om avea doi fii, așa începe una dintre cele mai cunoscute pilde din Sfânta Scriptură, consemnată de Evanghelia după Luca în capitolul 15. Drama unui tată se consumă între plecarea și reîntoarcerea fiului cel tânăr și atitudinea plină de reproșuri a fiului cel mare. Primul își cere partea de avere, părăsește casa și își pierde demnitatea de om și fiu al lui Dumnezeu departe de familia sa. Fratele său rămâne acasă, își ascultă tatăl și îndeplinește toate cerințele unui fiu-model. Nu-l impresionează plecarea fratelui său, el rămâne fidel părinților. După un timp, fiul cel mic se reîntoarce acasă ruinat, dar sincer în regretele pe care le exprimă în fața părintelui. Urmează o scenă emoționantă, cu bucuria tatălui de a-și reprimi fiul. Dacă pilda s-ar fi încheiat aici, am fi vorbit doar despre puterea și iubirea iertătoare a lui Dumnezeu. Dar apare fratele cel mare, care se întorcea de la câmp. Nu suportă atmosfera de sărbătoare din casa care își reprimea unul dintre fii. Începe să se compare cu fiul risipitor și devine un contabil care îi raportează tatălui cât de ascultător a fost și cât de puține a primit. De fapt, transformă relația tată – fiu în cea de patron – angajat. Era de vină doar invidia fratelui cel mare? Nu ne mulțumește statutul de fiu, vrem să fim singurul fiu.
.
Un gânditor profund, pe care îl prețuim pentru ce a însemnat în formarea noastră, Constantin Noica, meditând la această pildă, afirma că toată viața noastră morală încape aici, între fiul risipitor și fratele lui.
Călătoria lui Eliabar la Corint este un drum iniţiatic, în care eroul pornește nu ca să-şi risipească averea, ci să adune cunoaștere despre sine și despre lume, are nevoie de experiența depărtării ca factor determinant în maturizare. „Am furat nestematele mării, pogorându-mă-n adânc. Acum voi fura mărgăritarele lumii, cufundându-mă în depărtări”.
.
Oamenii care au semnat spectacolul sunt:
REGIA: Amalia Ciolan
COREGRAFIA: Ioana Macarie
SCENOGRAFIA: Mihaela Popescu
DURATĂ: 80 minute (fără pauză)
Palatul Național al Copiilor, Sala Mică
/
DISTRIBUȚIA:
Eli – Viorel Ștefan Păunescu
Rimon – Alexandru Floroiu / Daniel Filipescu
Eliabar – Cristian Neacșu
Humbaba – Paul Cimpoieru
Fanuel – Sorin Aurel Sandu
Critias – Cătălin Frăsinescu
Tamara – Tamara Roman / Amalia Popa
Ariadna – Teodora Calagiu / Ana Maria Carablais
Poporul – Andrei Dogaru, Ștefan Rebeja, Cristina Marin, Carla Waltner, Carmen Mărgărit, Silvia Maurițiu.
.
.
Se impune o mențiune specială pentru costumele folosite în spectacol, care au impresionat prin cromatică și modelele care au servit foarte bine pe actori, acțiunea piesei în ansamblul ei.
.
,
În luna cadourilor, a fost un dar prețios pentru toți cei care au avut șansa să fie în sală, la acest spectacol.
În apropierea sărbătorii Crăciunului se fac daruri mai mici sau mai mari. Sperăm ca dumneavoastră să primiți, în suflet, cadoul neprețuit oferit de Creator și anume Fiul Său, în calitate de Mântuitor.
Aristotel Bunescu
Mulțumim frumos !
APCS - Agentia de Presa Culturala si Sportiva 