O urare valabilă până la Înățare vă este adresată de domnul Dan Iacob
Dan Iacob ne încântă din nou cu două volume extrem de interesante. Scrise cu har și multă determinare, aceste două cărți vin să completeze o serie de autor în care pe primul plan este conceptul dificil al antologiei, o sumă de stele care sunt textele legate de viața și opera unui personaj important, ori pentru a sublinia unicitatea unui sentiment.
Două volume care fac noi demonstrații legate de stilul domnului Dan Iacob
În primul caz avem un volum dedicat omului, gânditorului și marelui cărturar care a fost, este și va rămâne Constantin Noica. Publicat de Casa editorială PapiruS Media, în condiții grafice impecabile, cartea despre Noica a avut pentru mine un efect aparte, pentru simplul motiv că am avut privilegiul să mă număr printre cei care au fost, de mai multe ori, la Păltiniș, în anii când trăia acolo domnul Noica.
„Îl invidiez pe Dan Iacob pentru şansa de a-l fi întîlnit pe Noica în carne şi oase: i-a simţit timbrul vocal, i-a auzit dicţia, i-a văzut mişcarea sprîncenelor, i-a urmărit legănarea degetelor. Empatia pe care a căpătat-o atunci îl face ca acum, după aproape 35 de ani de la întîlnirea de la Păltiniş, să editeze o analectă de texte avîndu-l în centru pe filosof. Antologia pe care a alcătuit-o e o mostră de acribie şi de fler speculativ. De aş fi fost în locul lui, nu aş fi putut opera o selecţie mai bună. La 110 de ani de la naşterea gînditorului, volumul este o statuie livrescă închinată memoriei sale. Numai citind un asemenea volum poţi să-ţi dai seama de cît de profundă a fost influenţa lui Noica asupra culturii române. ” scrie despre aceasta carte Sorin Lavric
Pledoarie pentru iubire
Al doilea volum, ce poartă girul Editurii EIKON, este la rândul său o mare izbândă culturală cu 278 de pagini, care sunt tot atâtea delicate ofrande pe altarul …iubirii.
Vianu Mureșan notează despre carte cu aceste cuvinte:
„Dintr-o formula de alint eminesciana – ramura de liliac – de care poetul facea uz in scrisorile catre Veronica, Dan Iacob face un titlu de carte, dar si altceva. Construieste un cod de comunicare ce are atat functie de recunoastere, cat si de transfigurare intr-o relatie de iubire. Povestea din aceasta carte se incheaga si evolueaza folosind coduri culturale consacrate de Sadoveanu si Eminescu, insa cred ca nu dintr-o pedanterie gratuita. Mimetismul de situatie, imitatiunea ipostazei erotice arhetipale este, cred, mecanismul religios care sta la baza povestii de iubire din carte. Ca orice gest fundamental in istoria omului, si dragostea este o imitatio, reface in mod ritualic o situatie originara.”
Impresionante sunt ambele culegeri ce poartă semnătura greu de confundat de acum a domului Dan Iacob.
Semnează un admirator fidel,
Bunescu Aristotel.
APCS - Agentia de Presa Culturala si Sportiva 