LĂCRIMIOARA IVA, UN GRANDE POETA

Bun găsit stimați cititori, eu sunt Lăcrimioara. Vă invit în cel mai frumos spațiu pe care l-am putut concepe, special pentru dumnevostră, spațiul creației literare!

 

Doamnelor și domnilor,

Atenție mărită, vă prezentăm în momentele următoare o mare scriitoare, o poetă de valoare incontestabilă. Iată în rândurile de mai jos interviul acordat, cu multă amabilitate, în exclusivitate – să fac și eu o rimă – Agenției noastre de presă culturală.

• Pentru început, vă rugăm frumos să vă prezentați numeroșilor cititori care abia așteaptă să vă cunoscă…
• Cu permisiunea dumneavoastră, mă voi prezenta prin intermediul a două poezii: Lacrimile mele sunt versuri și Atracție.Lacrimile mele sunt versuri

  Cum aș putea demonstra lumii
  că-mi pasă
  de decimarea în masă a focilor,
  de efectul de seră,
  de lăsarea în paragină a monumentelor istorice?
  Cum aș putea demonstra lumii
  că-mi pasă de tine?
  De-a lungul anilor
  am adunat câteva probe.
  Cea mai plauzibilă probă
  este plânsul.
  Lacrimile mele sunt versuri
  pe care instanța le acceptă.
  În curând
  se va pronunța și sentința.
  Voi fi sau nu voi fi
  condamnată la romantism
  pe viață?

  Atracție

  ”Pomul bun
  se cunoaște
  după rod
  și omul bun
  după fapte”,
  însă …
  eu n-am tăiat merii
  ale căror fructe
  mi-au strepezit dinții,
  nici n-am îndepărtat
  pe oamenii
  ale căror fapte
  păreau  păcate
  în ai mei ochi!
  Naiva sau nu,
  prefer să rabd decât să rănesc,
  prefer să accept compromisuri
  decât să jignesc.
  Naiva sau nu,
  zbor cat mai aproape
  de oameni,
  atrasă fiind
  de bătăile inimii lor.

•     Superbe versuri, felicitari din inimă, acum următoarea întrebare. Pentru ce ați ales poezia și nu muzica?
• • Pur și simplu nu am ureche muzicală.
  • Care sunt temele dumneavoastră preferate?
  • Spațiu-timp, natura, dragostea, viața la țară. Unele poezii sunt scrise în graiul bunicilor mei, grai din regiunea Crișana. Am crescut la oraș, însă… fiecare vacanță de vară o petreceam la țară, la bunicii materni, în localitatea Dieci, județul Arad.
  • Preferați poeziile mai lungi, ori mai scurte?
  • Depinde de starea pe care o am în acel moment, de ceea ce vreau să transmit. Uneori îmi place să creez o poezie de tipul ”apă de colonie”, alteori  îmi place să creez o poezie de tipul ”parfum”.
  • Vă rugăm să dați câteva exemple de poeți care vă plac.
  • Sigur, cu mare plăcere: Dumitru Ichim (Canada), Emanuel Pope(Anglia), Angela Nache Mamier (Franța). Apoi, Anca Mizumski Simion (SUA), Viorel Ploeșteanu (Irlanda).
  • Ce mai putem cunoaște despre dv?
  • Desenez, joc șah, ascult muzică, vizionez filme, empatizez cu văzutele și nevăzutele.
  • • Unde vă vedeți peste 10 ani ?
    • Într-un loc cald dacă voi avea nevoie de căldură, într-un loc răcoros dacă voi avea nevoie de răcoare. Va fi liniște, atât de liniște încât îmi voi auzi bătăile inimii. Râsete voi auzi doar prin conexiunile video cu nepoții. Acum, îl am doar pe Vladimir, însă…în 2030 voi avea mai mulți. Doamne ajută! Peste zece ani voi fi mai îngăduitoare cu ceilalți și cu mine însămi. Voi fi mai temătoare decât acum, din păcate. Teama de-a nu apuca cealaltă zi. Pentru că, de dragul copiilor și a nepoților voi dori să-mi prelungesc cât mai mult șederea pe acest pământ. Da, peste zece ani mă văd într-un loc cu bune și cu…mai puțin bune. Bunicii mei, poate și ai voștri, aveau o părere: „De prea mult bine poți bolânzi. Așa că, o țâră de rău nu strică!”
    • Acum puneți dv o întrebare și răspundeți la ea.
    • Întrebarea este următoarea: Spuneți-mi câteva lucruri pe care doriți să le faceți de acum și până veți trece în neființă. Câteva lucruri pe care vreau să le fac înainte de-a trece într-o altă lume, într-o altă dimensiune? Ar fi câteva, și anume: să sar cu parașuta, să învăț să înot, să plantez câțiva arbori, să vizitez țări, puncte turistice (Egipt, Canada, Japonia,New York, Paris,Taj Mahal, Disneyland…), să mă împrietenesc cu un delfin, să mă tratez de timiditate….
    • Grozav, vă doresc să ajungeți prin aceste locuri, precum și în alte zone frumoase de pe planeta noastră.
    • Vă mulțumesc din suflet pentru acest interviu deosebit, acum la final vă rog să transmiteți câteva cuvinte celor care vă admiră…
    • Alegeți o clipă și  pe aripile acesteia să zburați unde vă îndeamnă inima!

    AICI SE TERMINĂ DIALOGUL NOSTRU.

    

     

  • Să aflăm mai multe despre prtagonist…Lăcrimioara Iva – Italia (cetățenie italiană);
    Data nașterii: 21 Martie 1964, Gurahonț, jud. Arad;
    Fiica lui Ioan Radu și a Catiței;
    Studii: Școala generală  din Vulcan-Hunedoara (1970-1978 ),
    Liceul de Chimie nr.4 din Arad (1978-1982);
    Activitatea: operator chimie organică la Combinatul chimic din Vladimirescu, jud.Arad (1982-1984), infirmieră la Leagănul pentru copii din Arad (1985-2002),  referent la Direcția generală pentru protecția copilului din Arad (2002-2008);
    Domiciliu: Samugheo, Sardinia, Italia;
    Căsătorită cu Giuseppe Sarai;
    Copii: Mirabela Carmina Muj (Montreal, Canada)și Cosmin Darius Muj (Arad, România).

    *
    Membru al Uniunii
    Scriitorilor din România
    *

  • 
    Cărți publicate:1. Nu toate amintirile sunt fluturi, Editura Mirador, 2009;
    2. Căutând îngenunchiată prin sufletul meu, Editura Mirador, 2009;
    3. Timpul ancorei, Editura Mirador, 2009;
    4. Hai să prindem o steluță! (poezii pentru copii – carte + CD), editura Mirador, 2010;
    5. Arderi (poeme haiku), editura Mirador, 2010;
    6. Pasăre de lut, Editura Mirador, 2010;
    7. Alertă în podul casei (povești), editura Mirador, 2010;
    8. Care înjer o fi bunica?, editura Mirador,-2010;
    9. Cer brodat cu margarete (poezii pentru copii, carte + CD), editura Mirador, 2011;
    10. Răpirea din banal (poeme haiku), editura Mirador, 2013;
    11. În lacrima mea șchioapătă o mânză, Editura Mirador, 2013;
    12. Ațipind semințe, editura Arania, 2014;
    13. Rugăciuni filtrate (poeme haiku), editura Mirador, 2014;
    14. Iarna-i un anotimp sau o mămică? (poezii pentru copii, carte + CD ), editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2015;
    15. Cimpul râșcâie cu gearele în mine (poezii/regionalisme zona Dieci-Gurahonț, județul Arad), editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2016;
    16. Doamne, întotgeauna luminezî o parce gin noi! (poezii/regionalism zona Dieci-Gurahonț, județul Arad), editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2016;
    17. Tristețea suferă de insomnia – Trishtimi vuan nga pagjumësia (poezie bilingvă româno-albaneză, traducere în limba albaneză de Baki Ymeri), editura Amanda Edit, 2016;
    18. Clepsidra (poezie bilingvă, româno-engleză, traducere în limba engleză de Patricia Lidia), editura Amanda Edit, 2016;
    19.Suflet de copil- Child’s Soul (povești pentru copii, româno-engleză, traducere în limba engleză de Patricia Lidia), editura Amanda Edit, 2016;
    20. Dincolo de inimă sunt eu- I m beyond heart (poezie bilingvă, româno-engleză, traducere în limba engleză de Patricia Lidia), eCreator-Grinta-2017;
    21. Cutia poștală-Mailbox- (poezie bilingvă, româno-engleză, traducere în limba engleză de Patricia Lidia),carte+CD, editura Scriitorilor,2017;
    22. Deslăcrimări / Desfrunziri -Untearings / Unfoilings(poezie bilingvă, româno-engleză, traducere în limba engleză de Patricia Lidia),Imprimeria PIM,2018;
    23. Refugiu temporar/Mërgim i përkohshëm
    (poezie bilingvă româno-albaneză, Amanda Edit, 2019.
    

    POEZII PUBLICATE ÎN VOLUMELE COLECTIVE:
    1. Noi Poesis (Arad, 1983);
    2. Cântec pentru mâine (Arad, 1983);
    3. Parfumul clipei – Iubind poezia cântecului de dragoste – vol.1, editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2015;
    4. În taverna sufletului – Në tavernën e shpirtit (poezie bilingvă româno-albaneză), traducere de Baki Ymeri, editura Amanda edit, 2016;
    5. Parfumul clipei – Vara clipelor sentimentale – vol.2, editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2016;
    6. Parfumul clipei – Armonii poetice – vol.3, editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2016;
    7. Prietenii poetice-eCreator-Grinta,2017;
    8. Damele metaforei-eCreator-Grinta,2017;
    9. Parfumul clipei-Melancolii de toamnă-n cântec și poezie-vol.4,Editura Scriitorilor 2017;
    10. Clepsidra cu sentimente,vol.1-editura Emma Books 2018;
    11. Parfumul clipei- Versuri,petale de vis .)Parfumul clipei,vol 5 Lyrics, dream petals,Editura Scriitorilor, 2018
    12. Parfumul clipei-Frumosul românesc în alb de versuri-vol.5,Editura Scriitorilor 2018;
    13. Boema 33-(poezie bilingvă româno-albaneză),traducere de Baki Ymeri, editura Amanda Edit Verlag,2018;
    14. A doua veste divină-Lajmi i dytë hyjnor,Lăcrimioara Iva – Bujar Tafa,(poezie bilingvă româno-albaneză),editura Amanda Edit Verlag,2018;
    15. Parfumul clipei -Primăvară_n cuvinte și dor,Editura Scriitorilor,2019;
    16. Clepsidra cu sentimente ,vol.2, editura Rotipo,2019;
    17. Daruri divine(poezie bilingvă româno-albaneză),traducere de Baki Ymeri, editura Amanda edit, 2019;
    18. Anii de liceu,Editura Scriitorilor,2019;
    19. În curtea Domnului,editura Armonii culturale, 2019;
    20. Daruri divine-Dhurata Hyjnore(poezie bilingvă româno-albaneză),vol.8, 2019.
    21.Parfumul clipei -Declarații din dragoste,volumul 9, Editura Scriitorilor, 2020;
    22.Parfumul clipei-Poezie și Muzică pentru sufletul tău-Antologie aniversară 10 -Editura Scriitorilor, 2020;
    23.Visul copilăriei-editura eCreator, 2020;
    24.În ritmul pașilor copilăriei- editura Ștef, 2020.

    MENȚIUNI ÎN DICȚIONARE BIBLIOGRAFICE și în volume de critică literară:
    1)”Literatura vestului apropiat” – dictionar bibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România, filiala Arad – Gheorghe Mocuța, editura Mirador, 2013;
    2)Punte peste ani -volum de critică literară-Romeo Ioan Roșiianu-editura ECREATOR ,2018;
    3)Dicționar de reliefuri literare-2018-Mariana Moga,editura Armonii Culturale,2018;
    4)Scriitorii timpului meu-Cristian Gabriel Moraru, editura ECREATOR ,2019.

    PALMARES, IATĂ CEVA DEOSEBIT:
    *
    1)Premiul Uniunii Scriitorilor din România,filiala Arad-2014,pentru volumul de poezie- Răpirea din banal,editura Mirador 2013;
    2)Festivalul Tradiții Românești în Mișcare , ed III, Londra, 2019:
    -Marele premiu al Festivalului la categoria literatura în limba engleză – literatura pentru copii;
    -Premiul 1- poezie;
    -Premiul 1- literatura pentru copii;
    -Premiul special- proză;
    3)Gala artelor la ceas aniversar, Canada, 2019:
    -premiul cu titlu de merit: FORMIDABIL;
    -diploma de Excelentă și Emblema de Merit.
    *
    Colaborări cu revistele:Arca,Cervantes, Ecreator,Parnas XXI,Constelații diamantine,Albanezul, Confluențe literare,Româniata, diaspora (Italia), Cutezător, Magazin critic, Kryton (Spania),Poezii pentru sufletul meu ( Canada).

    *
    Ștefan Costea:
    ”Condamnați c-o noapte
    suntem chiar din zori,
    arma Lăcrimioarei
    e-un „pumnal de flori.”
    Ștefan Costea
    *
    Petre Don: „Poezie feminină,de filigram.Există aici ceva din gingășia florilor.
    *
    Simion Cosma: ”este o poetă formată,are un nume predestinat pentru poezie”;
    *
    Miro Baladimas: ”este o creatoare a metaforei în proză,nu în poezie”;
    *
    Valer Toda: ”metafora ei este inefabilă,se apropie de Ungaretti”;
    *
    Viorel Costea: ”o poezie a poeziei”;
    *
    Petre Don:”…George Țărnea cunoscând bine Aradul, mi-a sugerat să propun conducerii înființarea unui cenaclu,
    pentru promovarea tinerilor talentați într-ale literaturii.Lucru care a fost aprobat.Botezarea acestui cenaclu a fost făcută tot de George Țărnea:„Poesis”,
    tot el propunând ca eu să conduc acest cenaclu. Succesul a fost peste așteptări. La ședințele cenaclului participau din ce în ce mai mulți tineri talentați.
    De fapt, Cenaclul ”Poesis” era un fel de pepenieră pentru mai marele ”Lucian Blaga”. Încet,încet cenaclul a triat valorile,apărând noi nume
    în peisajul literar al Aradului. Printre aceste nume,Lăcrimioara Iva a fost o voce distinctă,remarcându-se prin sensibilitatea nativă,
    dublată de o bună cunoaștere a ceea ce se scria în acea perioadă. Se vorbea pe atunci despre ea ca o urmașă a Carolinei Ilica,
    marea poetă născută pe meleagurile arădene.
    A apărut alături de nume grele ale poeziei arădene,Gheorghe Mocuța,Nicolae Aniței,Ioan Matiuț, Antim I. Mureșanu și alții, a apărut zic,în antologia cenaclului intitulată ”Noi, Poesis”.Apoi, a dispărut câteva zeci de ani ca acum să apară cu trei cărți deodată.
    Cărți care ne-au umplut sufletul cu trei lăcrămioare de lumină.
    Bine-ai revenit în sufletul nostru,Lăcrimioara!”
    *
    Cornel Marandiuc:”Poezii autentice scrise cu litere ori cu lacrimi din argint,la ceas de noapte,în secretoasa și via odaie a casei…de care ne-am apropiat și noi,am bătut și am chemat Gazda prin – Corinda de fereastră-”
    *
    Ioan Matiuț: ”Putem vorbi deja despre o poetă consacrată,cu un drum al ei bine definit.Poezia sa este de o sensibilitate tipic feminină,marcată de o sinceritate și inocență rar întâlnite în zilele noastre.O poezie spontană revărsată dintr-un prea plin interior.”
    *
    Horia Ungureanu:”În povestirile Lăcrimioarei Iva se întâmplă (ca în toate poveștile)multe și mari minunății,imaginația autoarei părând a nu avea limite.”
    *
    Vasile Dan:”O poetă sensibilă și timidă,aproape în exces,este Lăcrimioara Iva. asta n-o împiedică însă să-și metamorfozeze,să-și exploateze aceste date native în poezii,nu puține. O lirică sentimental-confesivă,fluentă și limpede în expresie găsim în-Pasăre de lut-în care miezul liric este tocmai o stare perpetuă de vulnerabilitate interioară a autoarei,extrapolată apoi senzorial asupra întregii lumi exterioare.”

    *
    Adrian Munteanu:
    ”Al doilea volum al colecției *Poeți în Arania* vă propune o poetă cu timbru particular. Volumul “Ațipind semințe” (titlu care aproape s-a impus imediat cum am intrat în imaginarul poetei) solicită punctarea câtorva caracteristici care o detașează pe Lăcrimioara Iva de timbrul inert și de locurile comune sesizate prea adesea la masa mare de condeieri care nu reușesc să iasă din mulțime.
    În primul rând creează un adevărat frison renunțarea la introduceri decorative a căror singur rost ar fi
    fost acela de a ocupa cât mai mult spațiu grafic, dar care subțiază energia întregului, a vibrației care trebuie să vină din adânc. De cele mai multe ori poeta alege calea dialogului imaginar cu personaje din imediata apropiere a gândului stârnit în momentul conceperii discursului, cele ce rămân în memoria autoarei și, evident, au contribuit la conturarea profilului său de azi. Evocând ființe ce rămân vii, chiar dacă ele sunt acum doar în sertarele memoriei, poeta le definește profilul, rostul și devenirea și le încarcă cu semne ce devin efigii pentru eternitatea autoarei. Dialogul rămâne astfel crud, fără contrafaceri, iar întrebările retorice cărora singură le găsește răspund o definesc pe autoare ca structură cu o bogăție interioară remarcabilă. Numai că această
    încărcătură nu dă senzația unei căutări tensionate, amăgitoare și distorsionate.
    Poezia este concepută într-un moment în care frământările fără leac sunt așezate în paliere ale unei curgeri estompate, dar echilibrate ca urmare a unor decantări produse în timp, sub valul cărora se întrevede albia săpată adânc, modificările din conștiință, reținute cu dibăcie în tipare care apropie construcția de modelul unor profiluri statuare.
    Lăcrimioara Iva are capacitatea de a defini noțiunea de simplitate rodnică, necăutată, nu săracă, ci cu o neașteptat de bogată eflorescență de nuanțe și emoționează peste limitele obișnuite printr-o sinceritate dezarmantă a discursului.
    Cu acest volum, poeta a ajuns în momentul eliberator al concluziilor finale:
    “Poți să fii mort/ chiar și atunci când
    trăiești/ dacă nu faci ceea ce vrei tu”.
    Aș adăuga: ceea ce trebuie să știi că poți. ”

    *Daniel Marian;

    ” Esenţa poetică astfel cum transpare
    din simplu în profund

    Feminitatea în simplitatea sa care poate duce spre impecabila jumătate din ceea ce înseamnă paritatea perfecţiunii, fără complicaţii ele neavându-şi rostul, ci doar cu tresăririle necesare trăirii în intensitate continuă intrinsecă şi nu neapărat complementară fiinţei. Aici intervine acea stare de sublimare pe care în mod caracteristic o definim precum într-o definitivare a însuşi principiului substanţei, drept fiind poezia.
    În deplinătatea deschiderii spaţiilor, plecând de la nevoia găsirii esenţei, Lăcrămioara Iva vine în mod categoric să justifice valorile fireşti ale acelei eve ajunse de la primordial la întotdeauna pretutindeni.
    Plecând chiar de la „Fata de la ţară”: „Cutreieră oraşul,/ desculţă./ Zâmbeşte,/ deşi privirile/ trecătorilor/ îi taie sufletul/ în două./ Nu îndrăzneşte/ să le deie un:/ bună ziua,/ deşi, aşa s-ar cădea./ Fluturându-şi inocenţa/ ca şi pe o batistă în vânt,/ fata de la ţară/ lasă în asfaltul fierbinte/ amprenta sufletului ei.”
    Nici într-un caz nu e vorba aici despre oarecare metamorfoză, ci doar de etape ale gândirii transpuse prin transfigurare în emblematicul eu fără teama de neîncredere în sine, câtă vreme argumentele necesare există până şi la o simplă „Atingere”: „Dantela bisericii/ trebuie privită/ din toate unghiurile/ şi admirată/ de către toate simţurile./ În biserică ar trebui/ Să intrăm desculţi/ şi să păşim şoptit…/ Icoanele mă privesc/ şi-mi zâmbesc tăcute./ Doar clopotul cântă./ Cântă ce eu nu pot exprima/ prin privire, vorbe…,/ nici măcar prin lacrimi./ Mă uit printr-o cruce la viitor/ şi observ:/ acesta se împarte/ în patru./ Ştiu, este păcat să fac previziuni./ Privit printr-o cruce/ cerul este atât de aproape,/ poate fi atins/ cu o rugăciune!”
    E aproape omeneşte imposibil să nu te întrebi de unde chintesenţa dezmorţită din puritatea cunoaşterii care cutreieră dimensiunile; de ce nu se simte nicio încurcare în vorbe precum aduse-ar fi cu furca de prin largul absolut nepleonastic cel mai larg. E un mod de universalitate dintr-atâtea posibile, potrivit pentru orişice epocă atâta vreme cât îşi are obârşie, matcă de sine stătătoare şi fără ingrediente nepotrivite.
    Împărţirea universalităţii se face prin prisma principiilor reflexiei şi refracţiei care stau la baza opticii aceleia fizice cât şi aceleia sufleteşti… „Fiecare unghie/ este un ciob de oglindă/ care reflectă/ diferite aspecte/ ale sănătăţii unei persoane./ Deşi îmi privesc/ fiecare unghie/ cu mare atenţie,/ nu sunt capabilă/ să diagnostichez/ nicio boală./ Pentru că,/ alţii s-ar putea/ să fie capabili, îmi ţin mereu mâinile/ ascunse la spate:/ pentru nimic în lume, nu vreau să mi se plângă/ de milă!/ Pentru nimic în lume!” (Strategie).
    Cauzalitatea acestui tip de manifestare poetică este cred că de la sine înţeleasă ca o prelungire a unei idei de la sămânţă la panoramare în jurul existenţei de unde parcă au ieşit relele şi au rămas doar cele bune fiind lucruri oarecum de taină dar expozate aici.
    Dacă există vreo „Nedumerire”, înseamnă că aceasta trebuia să se întâmple. Pentru că până la efect e nevoie de infinitatea filtrelor, altfel spus nu se poate obţine nimic statornic fără de tăgadă, altfel decât eliminând orişice urmă de îndoire… „Te mulţumeşti cu puţin/ dacă nu ştii că există mult./ Te mulţumeşti cu ceea ce ai/ dacă nu ştii că există şi altceva./ Nu-ţi poţi dori/ un ceas de mână/ dacă nu ştii că există./ Nu tânjeşti/ după bomboane pe băţ,/ dacă nu le-ai gustat niciodată./ …/ Deşi niciunul dintre noi/ n-a gustat măcar/ „un colţ de paradis”,/ credem cu tărie că acesta este dulce./ Atunci de ce ne îndreptăm spre infern?/ Dacă am fi fluturi aş înţelege,/ dacă am fi fluturi am înţelege!”
    Ceea ce cred că o reprezintă pe Lăcrămioara Iva se află chiar aici, în „Pregătire”, deşi eu aş dubla în noţiunea de împlinire… „Stau pe o piatră/ din interiorul meu/ şi vreau cu tot dinadinsul/ să nu mă mir/ şi nici să-mi fie milă/ de ale mele cuvinte încărunţite. Sunt închise/ de-o bună bucată de vreme/ într-o colivie./ Doamne, ce hărmălaie mai fac!/ Hm, poate mă înşel/ şi nu-s cuvinte,/ poate sunt nişte biete vrăbii/ care-şi pregătesc evadarea!”
    Aş spune astfel: Cuvintele sunt dintotdeauna, dar iată cum tocmai întineresc, hărmălaia e expresia simţului de libertate, de aceea şi pasărea şi zborul!”

• LA FINAL, UN MARE MULȚUMESC ACESTEI SCRIITOARE DEOSEBITE. NE REZERVĂM BUCURIA DE A MAI AVEA PLĂCEREA SĂ DISCUTAM ȘI ÎN VIITOR CU SCRIITOAREA CARE NE-A FĂCUT ONOAREA SĂ SE PREZINTE.UN NOU ADMIRATOR FIDEL

  BUNESCU ARISTOTEL

   

Publicitate