IOANA SUZANA TĂUTU: Desenator. Dar și pictor și scriitor. Eu ? Eu sunt admirator

 

1 Suzana, portret cu cruce la gat MG_20200526_195530 (1)

 

 

MOTTO

„Lăsați copiii să vină la Mine” (Luca 18,16).

Scriu acest text de 1 iunie, când apar multe texte despre copii. Depinde din ce perspectivă privești. Am ales perspectiva divină. Domnul nostru Iisus Hristos le spune ucenicilor săi  „Lăsați copiii să vină la Mine”.

Iisus vrea să fie cu copiii…deoarece ,,Împărăția lui Dumnezeu este a unora a ei”. Asta înseamnă, prin raționament logic, următoarele: Dacă vom privi acum lumea copilăriei, vom putea întrezări Împărăția Creatorului.

    Cu alte cuvintă vă invităm în lumea copilăriei, însoțiți de un ghid autorizat pe nume Iuana Suzana Tăutu. Ecourile au întrecut cele mai optimiste așteptări. În scurt timp s-au adunat pe Facebook 114 de ,,imi place”,   126 comentarii entuziaste și 13 distribuiri.

 

Iată, spre exemplificare doar trei opinii de la oameni care se pricep la artele plastice.

Georgeta Balasa ,,Frumoase peisajele, delicate florile….sensibilă și talentată pictorița! Inspirație si putere mai departe!”

Ana Croitoru ,,Atât de frumos va identificați prin motto-ul pe care le-ați ales! Felicitări! Frumoase picturi! Apoi, chiar dacă avem în comun doar pasiunea de a picta, modul special în care vă exprimați în scris trebuie să vă îndemne să continuați. Talanăii nu trebuie risipiți!”

Emilia Trandafir ,,Felicitări! Interesant interviu, minunate flori!
Vă doresc să aveți inspirație și succes mai departe!”

Pentru cei care nu au avut marea șansă de a o cunoaște, iată cum se prezintă artista: ,,Numele meu este Tăutu Ioana Suzana, m-am născut pe meleaguri moldovenești, în județul Bacău, în primăvara anului 1986. Tânără și neliniștită, s-ar putea spune. Sunt un inginer cu studii universitare de masterat, nepracticant,  un om dintr-o generație confuză, ce cu greu își găsește echilibrul. Cu toate acestea, părinții mi-au format principii strașnice, rezistente, ce-mi vor călăuzi mereu pașii vieții, iar omul de astăzi este investiția lor. Sunt fiică, soție, mamă, soră, fină, nașă, pentru puțini prietenă, și spunându-vă acestea, vă trasez exact delimitarea mea spațio-temporală și spirituală. În rest, mă consider un om simplu, care a realizat bucuria răsăritului și a ciripitului păsărilor din această lume a goanei ,oprindu-mă astfel, din fuga mea”.

În urma acestui succes, a fost luată decizia pentru a da satisfacție numeroșilor admiratori ai artistei și am solicitat un nou dialog, de data asta pe o altă coordonată a artei – desenul.

  • Am descoperit, cu mare plăcere desenele dumneavoastră, un univers incredibil în care vă simțiți în largul dumneavoastră, se vede asta de departe. Ce este, la urma urmei, desenul pentru dumneavoastră?
  • Desenul este joacă. Desenul mă ține legată de hârtie și creion, primele „arme” ce ți se pun în mână, pe drumul spre izbânda cunoașterii. Nu întâmplător mă simt în largul meu cu ele, pentru că le „cunosc” de ceva mai multă vreme decât „artileria grea” (pictura). Pe aceasta din urmă am testat-o mult mai târziu.

Și mă iau eu de mănuțe frumos și mă sui la pupitrul unicului meu vlăstar. Acolo am o lampă ce-mi șade sfidător cu limba scoasă (foarte nepoliticoasă); privesc pe geamul din fața mea (ce adăpostește un cuib de lăstuni în colțul drept), spre câmpuri roditoare și turla unei mănăstiri. Aici adun întâmplări din viață și le storc pe o foaie de hârtie simplă.

Extras din viață: m-am trezit spunându-i copilului într-o zi celebra dojană părintească „Cască ochii, măi mamă!”. Și fii-miu mi-a răspuns holbându-se la mine : „Cum? Așa?!”. Spre seară, desenul unei broscuțe boldite mi-a descris perfect ceea ce nu am reușit sa văd mai devreme: fix asta și-a imaginat copilul când m-a auzit. Am depăși  mult mai facil unele hopuri dacă le-am privi…copilărește. E ceea ce învăț eu personal de la al meu pui de om.

  • Vă rugăm să faceți o distincție, cum vă simțiți când pictați, dar când desenați? Ce e asemănător, ce este diferit ?
  • Când pictez, dezlănțui fiara, când desenez, scot copilul la plimbare. Fiara v-am prezentat-o. Cu acest copil … eh, e altă situație. Copilul iese în lume, observă, vine acasă și imită. Doar că el are propria-i interpretare asupra realității, care de cele mai multe ori, e tare amuzantă pentru adulți. Sinceritatea și naivitatea lui debordantă e aur pur. Acum nu vă gândiți că zace așa zăcământ în mine!!! Timpul prelucrează totul, iar puritatea e amestecată cu maturitatea și să vezi…că soarele nu-i acadea (el chiar frige rău)! Nu vreau să pierd tot copilul din mine.

„Toți oamenii mari au fost mai întâi copii, dar puțini dintre ei își mai aduc aminte” (Antoine de Saint- Exupery- Micul prinț)

Așadar, iau creionul și încerc să-i mai surprind câte o perlă, atât cât mai reușesc să aud acum.

Pictura hrănește adultul (fiara)…desenul antrenează copilul să nu uite.

Voi continua să fac ce simt. Când fiara urlă, o voi potoli, când copilul vrea la joacă…Doamne, cum să nu permit unui copil să se joace?! M-aș numi bestie…Hmmm…ar putea fi interesant…Se pare că nu sunt decisă. Cum nu am îndrăznit să-mi prezic nici viitorul, nu cred că pot da un răspuns cert nici acestei întrebări.

  • Ce vă doriți până la finalul anului 2020 ?
  • „Ce-mi doresc eu mie până-n anuˈ viitor?!

Păi… nimic teluric sau amăgitor.

Doar când Dumnezeu va spune clar și grăitor,

Că sunt pregătită psihic, și la vorbitor,

Mi-aș dori o oază, cu un scop major,

Unde eu cu bâlbe, ea cu spațiu-i primitor,

Vom sădi un zâmbet larg și orbitor

Unor domni și doamne binevoitori,

Pe care-i numi-voi simplu: PRIMII PRIVITORI!”

  • După atâtea demonstrații artistice, nu m-ar mira să începeți să cântați o arie de operă, ori o canțonetă! Dar sa vă mai pun o întrebare. Doriți ca tânăra generație din familia dv să se ocupe de artele plastice:

  • Mi-ar plăcea ca băiatul meu să-și găsească pasiunea cât mai devreme, pentru a investi din timp în ea. Pasiunea lui, nu a mea. Până în acest moment, deși mă vede pictând și desenând, nu este atras de acestea. Are o altă viziune artistică: este actor, regizor, scenarist, sunetist în propriile-i creații ce ne inundă casa.

Mult prea actuala scenă a spălatului pe mâini devine, pentru el, motiv de război, vocea lui răsunând ca de pe front. Exemplificare: „M-am stropit pe ochelari!!!…De ce m-am stropit?!Hei!!! Tu, picătură, ești arestată!!! Bum!!! Jbam!!! Pleosc!!! Puffff!!! Suntem ataaaacaaaați!!!!!

Avem, deci, efecte speciale sonore. Continuă în restul casei și spectacolul vizual, cu supereroi ce se luptă să salveze lumea în lung și-n lat (de pe hol până-n dormitor, de la bucătărie până-n camera de zi). Acum înțelegeți și de ce m-am exprimat în termeni „războinici” încă de la începutul acestui dialog…În alte împrejurări, probabil v-aș fi servit ceaiul și am fi valsat prin casă.

Revenind…Are opt ani…Viața e o joacă și joaca îi e viața.

Așadar, îmi doresc ca fiul meu să învețe să respecte arta, sub orice formă se manifestă ea. Continuarea jocului vieții este o alegere ce îi va aparține.

  • Vă mulțumesc foarte mult! Impresionant!

Aici se termina al doilea dialog purtat cu IOANA SUZANA TĂUTU . Prima concluzie este că în afara picturii demonstrate în primul episod, dincolo de desen ce îl veți vedea imediat exemplificat, interlocutoarea noastră dă dovadă de un real talent de povestitor. Un scriitor de rasă face primii ani în alt drum spre notorietate. Ne întrebăm, pe bună dreptate, unde încap atâtea talente într-o singură făptură?

O vom îndemna să scrie mai des. Poate ține un jurnal. Dacă nu, trebuie început chiar de azi. Apoi, scurte povestiri, dacă nu – asta nu m-ar mira – există deja câteva manuscrise.

Galerie de desene:

desen 1 84149993_117704689771948_8535471683677454336_o

desen 2 IMG_20200121_200244

desen 3 galerie personaje 1590938209110

desen 4 pisica soarece IMG_20200120_205615

desen 5 bufnițe ginere socru MG_20200125_162414

desen 6 job sosire plecare IMG_20200128_193510

desen 8 ochii mari IMG_20200529_211632

desen 10 pisica IMG_20200529_211715

desen 11 IMG_20200529_211158

dav

Deci am cunoscut un pictor, un desenator și un scriitor. Nu ne va surprinde să descoperim la IOANA SUZANA TĂUTU  și alte valențe artistice, alte înclinații culturale.

Felicitări din toată inima!

Aristotel Bunescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s