
Am ajuns cu bine la episodul cu numărul 5 din prezentarea făcută pentru a pune în lumină diferite laturi ale personalității lui PLOPEANU I.DUMITREL – PID.
Am ales pentru azi, să scoatem în evidență cărțile sale, o serie de picturi interesante, dar și 3 dintre sculpturile sale surprinzătoare. Aici a folosit piatra, cuprul și plumbul.
În primul rând, vreau să subliniez performanța elaborării unui poem fluviu cu peste 2000 de versuri cu rimă. Înainte de a remarca valoarea lor artistică, merită evidențiată performanța la nivel de voință, de determinare. Asta a fost posibil numai datorită pregătirii sportive a invitatului nostru, dar și a antrenamentului la nivel cerebral. După asta, subliniez multitudinea tablourilor succesive în elaborarea unui drum spre perfecțiune.
Acum, este vremea să dăm cuvântul invitatului nostru. Vrem să ascultăm o mărturie legată de cărțile sale, în primul rând. Deci… începem. (Notă, intertitlurile aparțin redacției)
,,Pentru mine drumul în viață, a fost destul de greu precum al unui alpinist care a escaladat Everestul de unul singur, fără călăuză. Am fost ghidat de acea forță interioară pentru a demonstra lumii și lui, în același timp că se poate și ”că totul este posibil din moment ce”…ținând cont că uneori drumul a fost sinusoidal, alteori bifurcându-se într-un păienjeniș de drumuri, multe dintre ele fiind de fapt doar fundături.
Poemul fluviu
Poezia ”Legile nescrise ale naturii” acel fluviu de versuri lung precum Dunărea, care se întinde pe zeci de pagini, având peste 2000 de versuri cu rimă, a luat naștere prin intercalarea câtorva grupuri de versuri compuse separat care, la urmă s-au potrivit exact ca o mănușă, formând întregul. Ținând cont de faptul, că poezia nu înseamnă neapărat rimă, puteam lesne să scriu cu rimă albă, dar având la dispoziție rima am hotărât să o utilizez pentru a da frumusețe versului. Normal nu ”mărimea” contează, precum nu contează mărimea seminței, ci esența ei, totuși pentru a reda în cuvinte ”absolut totul” a fost nevoie de o mai îndelungată exteriorizare a gândurilor. La toate acestea se mai adaugă și tematica.
Scopul poeziei
Poezia are ca scop o definiție aparte a omului în general, scoțând în evidență legile firești ale naturii și a tuturor ființelor vii. El omul, această ființă unicat având acea putere de analiză și capacitatea de a discerne, uneori se poartă precum necuvântătoarele, uitând de legea Karmei prin care este judecată fiecare faptă comisă, inclusiv smulgerea unui fir de iarbă fără un motiv anume, precum și ruperea fără rost a unei flori.
Dumnezeu este iubire
Deseori oamenii necunoscând decât o mică parte din adevăr, trăiesc cu un sentiment de teamă cu o vină nejustificată și ar trebui să țină cont că de fapt, Dumnezeu este iubire.
Oamenii prin naștere sunt înzestrați cu o anumită energie, primită de la planeta predominantă, prin botez capătă un nume și în același timp primește încă un surplus de energie, la care se adaugă energia de zi cu zi creatoare, ori posibil distructivă , a poreclei căpătată în timp: lup, câine, capră, etc.
La toate acestea, caracterul unui om indiferent de cine este vorba, este influențat pozitiv ori negativ de zodia în care este născut, mistreț, leu, maimuță…astfel ducând deseori la conflicte interioare cu ei însăși, ori cu cei apropiați.
Drumul omului prin viață . Acestea sunt cărțile
Omul plecând de la gândirea grosieră, tinde de a urca necontenit către vârful ierarhiei, a piramidei urmărind unirea cu acea conștiință superioară, urmând ca la abia la urmă să atingă , acea superconștiință.
De multe ori nu suntem conștienți că undeva există o entitate care conduce această lume, pe care mulți o ignoră care, diferă mult de acea energia creatoare a universului, cuprinsă între ”plus și mins infinit”, infinitul devenind astfel singur martor la toate evenimentele posibile din univers. -Volumul ”De la minus la plus infinit”

Ne racordăm la plafonul de gânduri, la care odată având acces, avem acea putere creatoare universală fără de care artistul în general ar fi un simplu om, la ce se adaugă acea muză ca o completare. Plecând de la toate acestea am scris volumul ”Gânduri”
Fără să știm fără să vrem, trăim în mai multe lumi, una fiind cea a visului, cealaltă în stare de veghe, ori de meditație interioară etc, Alfa și Beta, Kapa ori Teta, astfel a văzut tiparul volumul ”Dincolo…”
Ar trebui înainte de a stoca o informație să o trecem prin filtrul analizei, trăim într-o lume în care și fiecare vis contează – volumul ”O clipă de vis” Unii oameni doar visează să escaladeze cel mai înalt pisc dar, puțini sunt cei care-l și cuceresc.
Volumul ”Drumul către eternitate” descrie pe larg drumul greu al poetului de a urca în timp pe un piedestal , alături de ceilalți care au trăit și au gândit la fel, indiferent cât de anevoios este acesta, plecând de la ce au lăsat ei mai de preț în urmă .Volumul este ca o continuare a poeziei ”Luceafărul” încercând în acest mod o detaliere cât mai exactă a celor scrise de marele poet, văzute din punctul meu de vedere al unui om simplu, care nu avut acces la toate cunoștințele.
În urma analizei finale, recitind tot ce am scris în volumele publicate am ajuns la concluzia că ”totul este departe de tot cea ce gândim, ori visăm la ora actuală” și că absolut totul nu este altceva decât o iluzie.
Având coautor pe Petronela Mocanu, făcând schimb de idei și gânduri, am reușit să public (publicăm) încă două volume ,”Pod peste vise” și ”Aripi de vis”, demonstrând astfel că uneori este nevoie de doi oameni sau de mai mulți pentru a duce la bun sfârșit un plan bine stabilit și doar împreună, uniți, oamenii se vor bucura de o viață mai bună pe acest pământ,,.

Aici s-a terminat mărturia invitatului nostru. Acum…Trecem la sculpturi

Câinele în piatră, Sămânța în piatră, plumb, cupru și Pasărea nopții în piatră și plumb
A venit vremea picturii. Galerie de tablouri







La finalul acestui ciclu, îl felicităm pe invitatul nostru pentru tot ce a realizat în diverse planuri de activitate. Colaborarea rămâne deschisă. Sănătate tuturor! Cel mai important însă este adevărul din titlu: Dumnezeu este iubire!
Aristotel Bunescu