Antologia Creatorilor/ LIDIA ZADEH a cucerit mai multe orizonturi ale artei

LIDIA ZADEH

Zorii zilei de 9 mai 2022. Soarele strălucește pe fereastră. Am și eu azi, stimați cititori, un subiect strălucitor.

Este vorba despre distinsa doamnă Lidia Zadeh, cea care a cucerit mai multe orizonturi ale artei. Personal, eu o știu ca pictoriță înzestrată. Recent, ne-am văzut la un interesant vernisaj la Muzeul Țăranului din București. Aflu apoi cu încântare că este și poetă. Asta după ce doamna Lidia Zadeh se remarcase în mod deosebit în domeniul creației vestimentare.

Am fost curios să aflu mai multe despre acest Om special. Iată un dialog lămuritor:

-Ce ne puteți spune despre dumneavoastră pentru introducere?

-Bună  ziua și mulțumesc foarte frumos pentru colaborare. Câteva cuvinte despre mine…

Vin dintr-o lume fascinantă și infinită a designului de produs, design de interior și ulterior vestimentar în care am activat 27 de ani.

Studiez la școala de arte București la clasa de pictură.

Am un atelier propriu de pictură în centrul orașului, unde îmi petrec cea mai mare parte din timp , fiind dependentă iremediabil de culoare, forme și vizual intuitiv abstract ( de bună calitate).

Particip în mod constant la expoziții de artă, sunt proprietara unui showroom în care îmi expun lucrările.

Viziunea mea se regăsește în pictura abstractă intuitivă și uneori cu elemente concrete figurative, lucrez în straturi , material acrilic.

-Felicitări. Foarte interesant. Cum a fost 2021 pentru arta dumneavoastră?

-Anul 2021 a fost un an cu realizări profesionale excelente lucrările mele fiind vândute în colecții particulare din Olanda , Elveția, Belgia, Germania, Franța.

-Grozav. Cum a început 2022?

-Anul 2022 a debutat cu participarea la expoziții de profil: la Facultatea de arhitectură, Hilton, Muzeul Țăranului Român, Sibiu – Hotel ” Împăratul romanilor”.

De asemenea am o galerie personală în care expun permanent.

-Felicitări. Să vedem acum un poem despre … fericire.

Încă nu pot atinge fericirea

Doar am trecut ușor prin ea

E doar o umbră prevestind durerea

O clipa frântă din aripa mea

Încă nu pot atinge nemurirea

Dar mă îndrept solemn spre ea

Eu singură ținând sub pleoape

Doar ceasuri obosite -n urma mea

Încă nu pot atinge deznădejdea

Azi o măsoară visele orfane

Cu talere purtând în spate crucea

Mormintelor de vini fără prihane

Încă nu pot atinge infinitul

Plutesc în cer doar vorbe vinovate

La țărmuri se adună crengi uscate

De frunzele tăcerii separate

Încă nu pot atinge fericirea

În timpul liniar cernut de cer

Oglinzile pierdut -au strălucirea

Sunt doar reflexii vagi în efemer

Încă nu pot atinge fericirea

Doar am trecut ușor prin ea….

                     x x x

Să vedem acum niște tablouri.

Flori pentru invitata noastră

Concluzia?

Am descoperit un om care a cucerit mai multe orizonturi artistice. Nu ne vom mira deci daca aflam ca danseaza frumos, ori are darul cantatului. Felicitări!

Aristotel Bunescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s