Zori de zi, 20 mai 2022. Nu știu dumneavoastră, onorabili cititori, cum sunteți, dar eu am în mine o bucurie autentică. Mă grăbesc să o transmit și dumenavoastră. Am descoperit un artist aparte, un om care trăiește viața fiind inspirată mereu de tradiția de aur a folclorului românesc. Numele său este Elena Rusu. Iată un dialog introductiv.
-Vă rugăm să vă prezentați.
-Numele meu este Elena Rusu și sunt născută în localitatea Salcea, județul Suceava, în anul marelui cutremur din 1977. Sunt absolventă a Facultății de Teologie Ortodoxă din București, secția Patrimoniu cultural, specializarea restaurare carte de patrimoniu (2001). Tot aici am absolvit masterul (2003) și doctoratul (2011) cu o teză în domeniul spiritualității, care evidențiază diferența majoră dintre iluminismul european și cel românesc.
Ca restaurator, am lucrat pe șantierul Bisericii Sfânta Ecaterina din București, unde am curățat aproape toate suprafețele poleite cu aur ale catapetesmei. De asemenea, am restaurant Crucea care se scoate în Joia mare, piesă aflată în patrimoniul Catedralei Mitropolitane Sfântul Spiridon Nou in București.
Ca artist, sunt axată pe domeniile artei populare : icoane pe sticlă, ocazional icoană pe lemn, ouă închistrite, confecționat obiecte de port popular, restaurare costum popular.
Port cu mare drag și pasiune, chiar, costumul popular, restaurându-mi personal cămășile. De altfel, costumul popular este ținuta mea obișnuită pentru mers la biserică și evenimente foarte importante.
Deși sunt stabilită în București din 1997, sufletul meu a rămas în Bucovina mea dragă, locul căruia voi aparține pentru totdeauna.
Am participat la concursul Icoana ortodoxă – lumina credinței, prima ediție, la care am obținut mențiune și am participat la expoziția organizată la Palatul Patriarhiei; la expozițiile anuale ale breslei pictorilor bisericești organizate la Muzeul Național al Satului din București.
Am pictat icoana patronului Colegiului Național Sfântul Sava, precum și portretul în mozaic al patronului Liceului Teoretic Decebal, ambele din București. Mozaicul a fost lucrat în parteneriat cu Ștefania Nachiu, o colaboratoare foarte apropiată a Atelierului Liceului.
Sunt pictor iconar atestat de către Patriarhia Română, categoria a III-a definitive, și pictor restaurator stagiar, specializarea restaurare lemn policrom.
Sunt profesor titular de Religie și Educație Vizuală la Liceul Teoretic Decebal din Bucrești, unde am organizat în anul 2004 Atelierul de pictură Icoana – fereastră spre Absolut, atelier cu activitate neîntreruptă. Am început cu icoana pe sticlă, apoi am adăugat mozaic, ouăînchistrite, cusături, lucrări în tehnica mandalei.
Cu lucrările elevilor am avut numeroase expoziții: în Bulgaria (Tutrakan), Italia (Torino), Republica Moldova (Cahul), la Centrul Cultural Casa artelor din București, la Muzeul Satului din Sibiu, Biblioteca Națională a României, Palatul Patriarhiei, Școala de Arte nr. 5 și Parcul Alexandru Ioan Cuza, ambele din București,. În aceste expoziții au fost prezentate icoane pe sticlă și lucrări în mozaic.
În anul 2014 am publicat un album aniversar: 10 ani de activitate a Atelierului din cadrul Liceului Teoretic Decebal.
-Cum a fost anul 2021 pentru arta dumneavoastră?
-În anul 2021 mi-a lipsit mult Olimpiada Meșteșugurilor Artistice Tradiționale, la care particip de 15 ani și unde elevii mei au avut rezultate foarte bune, inclusiv Premiul I la etapa națională desfășurată în Muzeul Satului din Sibiu.
Deoarece în școală nu am avut voie să organizăm activități, ne-am mutat în demisolul Bisericii Înălțarea Sfintei Cruci – Titan, unde am continuat activitatea Atelierului Icoana –fereastră spre Absolut, organizat în cadrul Liceului Teoretic Decebal din anul 2004. Aici ne-am implicat într-un proiect de sprijinire a copiilor ocrotiți în cadrul Fundației Metropolis,valorificând în cadrul unei expoziții cu vânzare în scop caritabil icoanele pictate de către elevi.
Am lărgit paleta meșteșugurilor pe care le practic alături de elevii mei prin inițierea în arta închistririi ouălor în tehnica batic, tehnica specifică zonei Bucovinei. Tot acum am formatprimul ucenic în acest meșteșug, o fetiță de clasa a II-a.
În septembrie am organizat o expoziție de icoane pictate de către elevi la sediul Episcopiei Basarabiei de Sud, icoanele fiind donate Episcopiei pentru protocol, din dorința de a sprijini reconectarea românilor din Basarabia cu tot ceea ce înseamnă cultura și identitatea românească.
Am restaurant și pregătit pentru scos în lume câteva cămăși populare din zona Muscel.
-Cum a început 2022?
-Acest an a început cu bucuria reluării Olimpiadei Meșteșugurilor la care elevii mei au avut rezultate care ne dau dreptul să participăm la etapa națională de la Sibiu la secțiunea icoane pe sticlă.
Am perfecționat mult închistrirea ouălor atât eu, cât și ucenica mea, care a ajuns în clasa a III-a. Îmi pare rău că nu am reușit să pictez măcar o icoană…
-Ce visați pentru anul 2022, dar și pentru următorii ani?
-Pentru anul 2022 : visez la o participare meritorie a elevelor mele la Sibiu, să lucrez câteva ouă de struț, pe unele dintre ele să le gravez, chiar dacă nu este o tehnică tradițională ; să pictez un praznicar. Foarte mult doresc eliberarea sălii atelier de la școală, astfel încât să pot relua activitatea în mod susținut. În perioada pandemiei nu am avut voie.
Doresc să mai restaurez din piesele de port popular, astfel încât, în scurt timp, să potorganiza o expoziție cu cele mai frumoase dintre costume. Pentru viitor : Aștept cu nerăbdare finalizarea Centrului social-cultural din satul natal, astfel încât să pot demara diverse activități cu copiii, expoziții cu lucrările lor, dar și expoziții personale.
Doresc organizarea unei expoziții permanente cu ouă închistrite și icoane pe sticlă în casa părintească. Aș dori foarte mult ca opționalul de Icoană pe sticlă pe care îl țin la școală să îl pot ține și la Facultate.
Aș vrea să mai lucrez, ocazional, în restaurare, mai ales în domeniul restaurării cărții. Dar, nu aș refuza nici lemnul policrom sau orice altceva.
-Cum vreți să se desfășoare lumea dumneavoastră, lumea artei, lumea în general?
Aș dori să am mai mult timp pentru lucrul cu copiii, adică, activitatea de la atelier să poată fi încadrată în norma didactică ;
* în educație să se pună mai mult accentul pe latura formativă , pentru că trăim într-o lume în continuă dezumanizare;
*artiștii să nu mai fie apreciați și recunoscuți mai mult post-mortem ;
* să renunțăm la egoismul și cinismul care, uneori, ne transformă din colegi de breaslă în dușmani ;
*să văd în lucrările artiștilor mai mult latura luminoasă a ființei umane ;
* să eliminăm, cât se poate de mult, birocrația și formalismul încrâncenat când este vorba de
promovarea artiștilor, de acceptarea în asociații ale breslei (am vrut să ma înscriu în Asociația meșterilor populari din România, dar m-am lovit de lipsa expozițiilor personale, eu lucrând cu elevii, iar expozițiile organizate de către mine fiind cu lucrări ale elevilor. Nu a contat faptul că de 18 ani formez meșteri populari cu rezultate până la etapa națională a concursurilor de profil. Drept urmare, am renunțat).
Dincolo de toate acestea, doresc pace și sănătate pretutindeni pentru a ne putea bucura de lumea asta minunată de care ar fi bine să avem mai multă grijă întrucât, parafrazându-lpe Majestatea Sa Regele Mihai al tuturor românilor, este o lume pe care am luat-o cu împrumutde la copiii noștri și avem datoria de a o preda curată și în stare perfectă de funcționare…
Aici se termină dialogul. Ați văzut și dumneavoastră, stimați cititori, că avem în față un creator de mare valoare. Sigur, vorbele sunt vorbe. Acum este rândul imaginilor. Vă invităm deci în
GALERIA DE ARTĂ
Concluzia? Sigur, sunt multe de subliniat la acest OM special. Talent evident, determinare, activitatea intensă cu noile generații de creatori populari care va continua în timp promovarea inestimabilei arte populare românești. Deasupra tuturor este credința puternică în Dumnezeu. Sperăm ca în viitor să putem arăta noi și noi imagini din activitatea sa…
Felicitări din inimă pentru tot.
Aristotel Bunescu
APCS - Agentia de Presa Culturala si Sportiva 