Voi începe cu niște versuri eminesciene:
,,Te văd ca o umbră de-argint strălucită,
Cu-aripi ridicate la ceruri pornită,
Suind, palid suflet, a norilor schele,
Prin ploaie de raze, ninsoare de stele”.
Am făcut această introducere poetică, deoarece astăzi, onorabilii cititori obișnuiți să vadă aici articole cu picturi vor avea parte de o sărbătoare în plus. O întâlnire nu numai cu arta armoniilor cromatice, dar și cu arta poetică, ambele în viziunea distinsei doamne MIHAELA NISTOR, membru marcant al Asociației Artiștilor Plastici București.
Am mai avut bucuria de a vă oferi detalii din atelierul său, dar azi am insistat să vedem, alături de minunate tablouri și câteva reușite poeme. Toate semnate de MIHAELA NISTOR.
Începem cu versurile…
PĂTRĂȚEL
Sunt frumos și pufos
Năzdrăvan și prețios
Cu blănița alb-roșcat
Și năsucul mic, pătat.
Când pe nume sunt strigat
Le răspund cu-n mieunat:
,,- Sunt eu, micul Pătrățel
Cel mai ,,tare,, motănel !,,
Sunt atent la porumbei
Stau la sfat, ,,vorbesc,, cu ei
Am instinct de vânător
Îi am în colimator.
Îi pândesc din dormitor
Să se-așeze binișor.
Dar la fugă sunt cam lent
Că nu am antrenament.
Mai pândesc să se așeze
Vrăbiuțe și cinteze,
Ma înfoi și mă zburlesc
Urechile îmi ciulesc
Iau poziția de start
Și m-avânt, voinic, pe gard,
Unde-ascunse printre rodii
Stau la sfadă doua vrăbii.
Gureșe și certărețe
Micuțele precupețe
L-au fentat, zburând pe dată.
Iată-l cu buza umflată !
Supărare ! Necaz mare !
Din mustăți până în gheare.
M-au rănit direct în plex
În orgoliul pisicesc !!
Dar mă consolez rapid
Cu-n stavride și-un guvid
Că sunt tare răsfățat,
Mofturos și alintat
Și-o să-mi scot rapid pârleala
Imediat ce-mi iau haleala !
Și-o să mă ling pe mustăți
Și le dau cu flit la toți !
Deci…adio zburătoare,
Până data viitoare !
POFTICIOSUL
Pe când toți din casă dorm,
Șoricelul n-are somn,
C-a văzut azi în dulap,
Cașcaval și cozonac.
Mic, ascuns într-un șoșon,
Îl pândește pe Dragon,
Motănelul cel șiret,
Ce-i de gardă la bufet.
Ce să fac-un biet fricos
Când e-atat de pofticios ?!
Trece-o ora…două…trei
Și paznicul rotofei
Cască leneș și se-ntinde,
Somnul iată că-l cuprinde.
Micul luptător tăsnește,
La atac cu-avânt pornește:
Zdup ! E sus pe taburet,
Se agață de șervet,
Și cu-n salt fenomenal,
A ajuns la cașcaval !
Ronțăie cu poftă mare
Cozonac, șerbet, curmale,
Însă vai ! a răsturnat
O cutie cu rahat
Iar motanul, deranjat,
Pe loc s-a scandalizat.
Căci auzu-i delicat,
Nu-i deloc de ignorat.
Furios, nevoie mare
Gata-i să îl prinda-n gheare!
El, rănit de-așa dușman
În orgoliul de motan?!
Se avânta vitejește
Să-i plătească motănește.
Dar, din așa mare zor,
Dă cu capul în cuptor
Și miaună indignat:
,,- Nu l-am prins,
Iar mi-a scăpat !!
Să mă-ntrec cu-n drăcușor
Ce-i mai iute de picior ?!
Dar de-acuma…nu mai ține
Îmi iau patine cu rotile !
Și-o să vadă dumnealui
Cin’ se-alege cu-n cucui !,,
LACRIMA
Eu ma nasc atunci când plângi
La umbra genelor lungi
Și din ochi lunec tiptil
Pe-obrazul tău de copil.
Sunt curată, dar sărată.
Dac-ai fi mai ordonată
Mama nu te-ar mai certa,
Iar eu nu te-aș vizita.
Ascultă povața mea:
Lacrima, binele-ți vrea.
Fii de-acum ascultătoare
Cuminte și silitoare
Și-ai să vezi că-n orice zi
Soarele va străluci
În ochi și pe fața ta.
”- Nu-i păcat să plângi așa ?!
RAIUL PISICII
Roi de fluturi poposește
Pe salcâmul plin de floare
Cerul zâmbește naturii,
Parfum, zumzet și culoare.
Gospodinele albine
Vin și ele să adune
Fir cu fir, polenul dulce
Sus, din raiul de pe culme.
Dealul e scăldat în soare,
Florile zâmbesc, cochete:
Romanițe, albăstrele,
Fire de mărgăritare.
În iarba de sub salcâmul
Alb, gătit ca o mireasă,
Toarce-ncet o pisicuță
Cu blănița gri, pufoasă.
Un năsuc cu pată albă
Și două lăbuțe albe
Se ivesc din iarba-naltă
Dintre stânjenei și nalbe.
Doi fluturi se-ntrec în dansul
Aripilor de mătase
Antrenând ușor, balansul
Firelor de iarbă, grase.
Ochii mari, rotunzi, albaștri
Uimiți de acest spectacol,
Strălucesc ca niște aștri
”- Viața este un miracol !”
Gândi ea, privind mirată
Dintre flori și iarba mare,
Jocul năzdrăvan de fluturi
Ce în zare-ncet dispare.
Atente și curioase,
Urechiușele ciulite
Se ridică și se lasă,
Ascultând neobosite
Adieri de vânt, timide,
Freamătul de iarbă verde,
Zumzăitul de albine,
Cânt de cintezoi și mierle.
Și de-odată, se răstoarnă
Cu labuțele în aer
Și burtica-n sus, alene,
Tăvălindu-se în iarbă.
Iar prin mintea jucăușă
Fără griji și fără frică,
Fugitiv trecu ideea:
”- Minunat să fii pisică !”
După Raiul pisicii trecem direct în Raiul tablourilor.
Cu alte cuvinte vom vedea câteva lucrări de pictură/grafică/tehnică mixtă.
Vă invităm așadar în ….
GALERIA DE ARTĂ MIHAELA NISTROR
Mladieri – tempera si aplicatii de pene pe hartie Canson
Miresme violet – tempera si aplicatii de pene pe hartie Canson
Natura statica cu fluturi – tempera pe carton
Concluzia ? Știam că avem în față un pictor de valore. Adevăr demonstrat și astăzi cu prisosință. Dar, azi am aflat că alături de tablouri, invitata noastră face și poeme reușite. În această sublimă călătorie printre arte apar acum două întrebări. Oare cum cântă ? Oare cum dansează ? Etc.. Vom încerca să aflăm și vă vom ține la curent. Până atunci, sănătate tuturor! Poftesc pentru dumneavoastră bine și belșug!
Aristotel Bunescu