Motto:
,,Ce e o viață?
Un fir de ață!
Mai fac un nod,
Mai trec un pod,
Mai fac o punte,
Și vieții luntre”. Mihai Munteanu
Zori de zi în 3 noiembrie, anul de grație 2022. Azi este Ziua Vânătorilor de Munte. Vreau deci, onorabili cititori, să vă ofer un subiect în tonul zile. Vreau să scriu azi despre un …vânător!
Așa că azi sunt foarte încântat deoarece invitatul meu special este chiar vânător. Nu e un vânător de munte. Dar nu unul oarecare, ci un vânător eficace, dar și poet de talent. Este vorba despre Mihai Muntanu.
Dacă veți urmări rândurile de mai jos, veți descoperi singuri valoarea poemelor sale.
Dar, pentru început, să vedem cine este interlocutorul nostru și ce face el, în cadrul acestui interviu…
– Vă rog să vă prezentați pentru cei care nu vă cunosc. Apoi să ne spuneți cum ați descoperit poezia? Unde a fost tipărită prima poezie? Unde sunteți activ ca poet?
– Sigur, iată răspunsurile mele în imaginea de mai jos…
-Vă rog să ne sugerați trei poeme, să le vadă și cititorii agenției noastre culturale.
* DOR *
Au plecat cocorii, și multe au plecat,
Lăsând în urmă ploi, și-n cale ceață,
Și frunza codrului în grabă a picat,
Neeludând o brumă, în zori de dimineață.
Mă uit cu jind în zări peste pădure,
Am locul meu, unde mustesc de dor,
Acolo eu, mă regăsesc aș spune,
Clădind în gând, ceva… de viitor.
Pașii obsesiv, acolo mă îndreaptă,
Și de acolo eu aș vrea să zbor,
Sau, să merg, așa… din portă-n, poartă,
De-i încuiat să sparg al ei zăvor.
Cu foșnetul de frunze sub picior,
La margine de lume aș pleca,
Să nu aud, să fiu precum un chior,
Doar licuricii luminând cumva.
Și-o să revin, la locul meu de zor,
De poarta voi găsi-o descuiată,
Că tare-mi este drag, și tare-mi este dor,
Ca de al casei prag, și a sa vatră.
Mihai Munteanu
Botoșani-România
31.10.2022
Drept autor rezervat
* PAVĂZA VISELOR *
Pe tărâmuri uitate
ce praful se-așterne,
trăiri aprofundate
pierdute în vreme.
Doar ceru-mi vorbește
cuvinte în șoapte,
și luna privește
prin suflet departe.
Ce vezi tu lună?
Un suflet rănit?
Ce-i pus în vitrină,
de toți umilit?
În taină îți voi spune
doar tu să o știi,
și azi chiar și mâine
secretul să-l ții.
Gândul îmi pleacă
trupul rămâne,
ușor vrea să treacă
în cealaltă lume.
O lume albă, curată,
inocentă-n gândiri,
cu o viață filtrată,
fără ură-n priviri.
Privesc spre tine lună,
privesc și spre stele,
mă iau cu tine de mână,
și merg spre visele mele.
Vise dosite în noapte,
ferite de ochii lumii,
într-un ulcior încuiate,
undeva într-un colț al pădurii.
Un inorog le găsise,
și în grabă el pleacă,
în carul din stele le puse,
spre zorii zilei se-ndreaptă.
Lună, tu sfetnic al nopții,
tată și mamă ceresc,
stăpână și pavăza porții,
Spre tine mereu eu privesc.
Ca un star strălucești,
tu lună astru tăcut,
peste noi muritorii domnești,
în vise ești vameș și scut.
Mihai Munteanu
Botoșani-România
29.10.2022
Drept autor rezervat
* VIAȚA *
Ce e o viață?
Un fir de ață!
Mai fac un nod,
Mai trec un pod,
Mai fac o punte,
Și vieții luntre.
Vâslesc prin ea,
Cât e de grea,
Și-al sorții val,
Ce bate-n mal,
E un talaz,
Nu fac popas,
Merg mai departe,
Pe-ntinse ape.
Trec văi și dealuri,
Râuri, coclauri,
Trec multe, nevrute,
Și-a muntelui frunte.
Păduri colind,
La viață strig,
Ca un strigoi,
Mă tot perind,
În miez de noapte,
Rostind vagi șoapte,
Mai trec un ceas,
Și ce-a rămas,
O zi, o lună, un an,
Cumva voi da,
Eu de liman.
Viața, ca un eter,
Un mare mister,
Ceva ancestral,
Nu am habar,
Doar o trăiesc,
Și viețuiesc.
Anii s-au dus,
Precum caierul pe fus,
S-au dus frumos,
Dar fără rost,
Și ce-a rămas?
Un mic popas,
Nimic mai mult,
Părul cărunt,
Chiar de am vrut,
Sau nu am vrut,
Ea a trecut…
În cătunul vieții,
Lacrima tristeții,
A spus către mine:
Că va fi și bine.
În pas de melc,
O să aștept,
Și nu-i promis,
Dar las deschis,
Sufletul meu,
Să știu, doar eu.
Mihai Munteanu
Botoșani-România
24.10.2022
Drept autor rezervat.
GALERIE DE FOTOGRAFII
Concluzia?
Am descoperit un creator aparte. Poemele sale merg direct la suflet și astfel cititorul este cucerit pe loc, definitiv și irevocabil. Talentul său este vizibil de la o poștă. Abia aștept să citesc un volum al său de poezie. Sănătate, succese mari pentru invitatul nostru.
Numai vine și frumos tuturor!
Aristotel Bunescu, directorul Agenției de Presă Culturală și Sportivă – A.P.C.S., membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – U.Z.P.R.
APCS - Agentia de Presa Culturala si Sportiva 