Scriu aceste rânduri în dimineața zilei de 26 noiembrie. Este data de naștere a unei femei speciale în istoria muzicii. Este vorba de Tina Turner – cântăreață, actriță, scriitoare și compozitoare americană – care s-a născut la 26 noiembrie 1939.
Păstrând proporțiile, vreau să vă aduc acum în centrul atenției o altă figură specială.
Este vorba despre MIHAELA – RAMONA COPREAN. La mijlocul lunii august, anul trecut, Agenția de Presă Culturală și Sportivă – A.P.C.S. lansa un prim text despre MIHAELA – RAMONA, articol care s-a bucurat de mare succes.
Așa se explică faptul că am revenit în universul său poetic, unde am redescoperit versuri interesante.
Dar, din respect pentru cei care o văd acum prima dată voi relua câteva date esențiale.
S-a născut la Dej, în județul Cluj. Tot în data de 26. Mai precis la 26.05.1998. Are deci vârsta de 24 de ani.
Urmează câteva întrebări și răspunsuri…
– Cine este Mihaela Ramona și cum a început să scrie poezie ?
-Mihaela Ramona este o fată de 24 de ani plină de vise, un model fashion și nude cu multe împliniri pe parte de proiecte, poezie am început să scriu de când eram mică.
– Ce poeți români vă plac ?
-Îmi plac toți, fiecare vis al oamenilor în versuri e frumos și de îl cunoști și de nu. Pe cine apreciez sunt cei ce au reușit sa lase mărci prin lucrările pe care le-au compus.
-Cum arata o zi din viața dumneavoastră
-Precum un tablou, vezi și lucruri mici și lucruri mari.
-De când scrieti poezie ?
-De când aveam 13 ani, prima poezie a fost redarea unui vis în versuri.
-Unde va vedeți peste 10 ani ?
-La asta nu am un răspuns concret, nu îmi place sa plănuiesc. Tot ce pot să vă spun este că am speranța de a ajunge un model apreciat, ca poezia mea să fie recunoscută și toată munca mea pe plan artistic să rămână mulți ani de acum.
– Mulțumim frumos. Ne oferiți niște versuri?
Tu ființă bărbătească
Tu tată.
Cu mintea tulburată de timpul trecut
Când îți luam cu „împrumut”
Trusa și notițele ,
Poezia și cu schițele.
Poezie recitam cu voce tare ,
Când Moni făcea de mâncare .
Dar căpruiul ochilor a devenit mat ,
Chipul crestat ,
Timpul scurs …
Mâinile noastre se despart ,
Iar eu pornesc la drumul înserat
Drumul vieții fară tine , tată.
Despărțirea II de Coprean Mihalea-Ramona
Pentru Dumitru Filip (Tică)
Mihaela Ramona
Despărțire I
Am strâns-o cu drag la piept.
Doua umbre, ce nu se vor uita .
Să îi privesc ochii înlăcrimați mi-a fost greu,
Cum i-am luat timpul și tinerețea,
Cum i-am luat visele și poate bucuria
Iar acum verdele ochilor ei e pătat
Acum ridurile se arată pe chipul sau luminat
Mâinile noastre ușor se despart,
Iar eu pornesc la drumul înserat,
Drumul vieții mele fără tine, mama.
Pentru Monica-Elena Filip (Moni)
De Coprean Mihaela-Ramona
-Mulțumim. Așteptăm cu nerăbdare ca în viitor să putem citi și alte versuri, să vedem și alte fotografii.
Numai bine și frumos tuturor!
Aristotel Bunescu
APCS - Agentia de Presa Culturala si Sportiva 