Cu pasul apăsat, prin locuri superbe românești: BREBU 

Multe sunt drumurile făcute în acest an, dar dacă mă întrebați unde a rămas o parte a sufletului meu, cu siguranță voi rosti doar două silabe: BRE-BU.

.

.

Primul argument este Casa Domnească de la Brebu.

Apoi, alt argument este faptul că aici au casa mulți dintre prietenii mei, cei mai buni.

Și mai sunt multe, multe alte argumente…

.

.

În comuna Brebu se află fosta mănăstire Brebu (1640–1650) din satul Brebu Mânăstirei, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, format din biserica „Sfinții Mihail și Gavril”, casa domnească, ruinele chiliilor, turnul-clopotniță și zidul de incintă. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local, clasificat tot ca monument de arhitectură, este casa Vasile C. Topală (sfârșitul secolului al XIX-lea) din satul Brebu Megieșesc.

Voi reveni mereu cu plăcere maximă la Brebu. Asta doar în cazul în care nu mă voi muta definitiv aici. Și asta este posibil…

Aristotel Bunescu

Mirajul unei parabole: Un spectacol eveniment la Teatrul Stela Popescu

 

București, 11 decembrie 2018

 

Într-o perioadă în care ne hrănim sufletește cu predicile și scrierile vrednicului de pomenire Bartolomeu Anania, aflăm de un spectacol intitulat HOȚUL DE MĂRGĂRITARE, o adaptare după Valeriu Anania.

.

.

Dacă mai menționăm că în fruntea distribuției este actorul Viorel Păunescu, pe care  îl cunoaștem și apreciem de mai multe decenii, de la vârsta de aur a tinereții, până la cea a înțelepciunii, se adună suficiente argumente să mergem la Teatrul Stela Popescu, din București.

Cu gândul la un nou rol memorabil

Viorel Păunescu: Cu gândul la un nou rol memorabil

A fost un spectacol reușit, din toate punctele de vedere, așa că am așteptat protagoniștii la final să le strâng mâna și să îi felicit, în mod neformal.

Continuă lectura

Doamna Viorica Șerban: Frumoasa izbândă de la intersecția artelor

.

.

  •  Fragment din cuvântul rostit în seara zilei de 24 octombrie 2018

Special pentru finalul acestei seri memorabile de 24 octombrie 2018 a fost rezervat oaspetelui nostru de la Iași, doamna Viorica Șerban.

 

.

.

Motivația este simplă. După atâția pictori reuniți în această expoziție dedicată roadelor toamnei, este momentul să vă surprind cu un om aflat la intersecția artelor din țara noastră.

Numele său este….Viorica Șerban. Din punct de vedere geografic-cultural, ne aflăm la Athénée Palace Hilton, o elegantă ambianță de unde în dreapta vezi Muzeul Național de Artă în Palatul Regal, cu tot ce are mai frumos țara noastră în materia de arte vizuale, în față este Biblioteca Centrală cu tezaurul său de cărți, serios afectat în timpul evenimentelor din 1989, iar la stânga este impresionanta construcție a Ateneului Român, gazda  atâtor evenimente muzicale memorabile.

 

La fel și doamna Viorica Șerban. Ne-a atras atenția cu lucrările sale de pictură, ce se remarcă prin diversitate tematică, stiluri, dimensiuni, dar mai ales prin forța talentului său. Apoi, ne-a cucerit definitiv cu scrierile sale. Iată, chiar în această seară lansăm și noi volumul său de debut intitulat semnificativ ,,Focul din tălpi,, La final, am aflat că doamna Viorica Șerban a dorit să se dedice artei armoniilor sonore. Dar, nu poți să îți împarți o singură viață în atâtea direcții și să ai o evoluție care să rămână în memoria oamenilor.

În primul rând, deoarece suntem la o expoziție colectivă de pictură valoroasă, în revine plăcerea să vă spun câteva modeste cuvinte despre cele patru tablouri ale sale, pe care le oferă privirilor noastre prin intermediul Galeriei Elite Prof Art, condusă de familia Mihaela și Adrian Pandelescu.

După atâtea și atâtea trădări din partea oamenilor, Viorica Șerban subliniază în două din lucrările sale trainicele legături dintre om și câine.

Soțul său este imortalizat alături de un patruped de curte, în timp ce chipul inocent al unei nepoate stă foarte bine alături de un adorabil chip blănos. Bichon drăgălaș. Adică un prieten adevărat care nu va înșela așteptării.

.

.

,

,

Al treilea tablou este un superb vas cu flori în care mireasma depășește cadrul ramei și ajunge la noi. Al patrulea este un peisaj de neuitat din care am reținut pentru lungă vreme un stol de cocori care mă duce cu gândul la viitoarea sa destinație. Unde va merge ? La viitoarele sale manifestări expoziționale, ori la următoarele lansări. Deja avem anunțat un viitor roman semnat tot Viorica Șerban.

.

.

.

.

Pentru a face trecerea de la artă plastică la literatură, trebuie să vă spun că am remarcat și eu faptul că volumul lansat azi are o frumoasă copertă, de fapt tot un tablou de Viorica Șerban.

După ce cartea a fost lansată la 7 octombrie la Cercul Militar din Iași, a venit rândul nostru să ne bucurăm de această realizare. Dar, de fapt noi avem o situație mai bună, în comparație cu admiratorii artelor din Iași. Asta pentru că la prima lansare, picturile erau expuse la parter, iar lansarea cărții s-a făcut la etaj. Noi avem avantajul evident că la un singur nivel putem admira și picturile sale, precum și cartea în sine.

După o îndelungată ucenicie în renumitele cenacluri literare ieșene, Viorica Șerban reunește câteva proze scurte în volumul intitulat ,,Focul din tălpi,, dedicat unui singur sentiment. Dragostea cu D mare. Casa editorială Metamorfosi din Slobozia a publicat în acest an cartea semnată de Viorica Șerban și care evident o să vă placă foarte mult. Alături aveți chiar câteva cărți, iar la final puteți obține un autograf de la autor.

De la iubirea trupească se face un salt la iubirea creștină, dacă ne gândim și la textele sale publicate în presă după un emoționant pelerinaj la Mănăstirea Văratec spre exemplu.

Pentru mine, Viorica Șerban este nu numai un surprinzător pictor și un valoros autor de proză, așteptăm sigur și viitorul roman, dar foarte important și un om realizat în planul familie. Legat de acest aspect, vreau să remarc faptul că în sală se află sora sa, doamna Cornelia Guran, care are aniversarea chiar astăzi. La mulți ani, stimată doamnă!

Viorica Șerban are doi fii ca brazii, precum și patru nepoți care și-au împărțit deja artele între ei. Cele două fetițe se vor dedica artei armoniilor cromatice, perspectivelor și volumelor, iar cei doi băieți vor fi responsabili cu arta armoniilor sonore. Deci, avem asigurată și dimensiunea viitorului. Nu numai că tablourile sale vor fi în colecții particulare și muzee, iar cărțile în biblioteci publice ori private, dar în generațiile viitoare artele semnate de Viorica Șerban au continuitate prin cei patru nepoți.

Cortina se pregătește să cadă foarte discret,

Îngerii artelor se retrag încet, încet,

Cuvintele mele se apropie acum de final,

Haideți, poftiți să vedeți o artă sublimă

Declar expoziția deschisă oficial,

Dar nu plecați, urmează autografe date de o mână fină

Semnează un prieten fidel,

Cu voia dumneavoastră, Bunescu Aristotel.

La final, vă invit să aplaudăm gazdele și pe creatori foarte tare

Ei primesc afecțiunea noastră și o …felicitare!

Aristotel Bunescu, președinte al Departamentului Critică și Istoria Artei al Uniunii Creatorilor de Artă

Fiecare zi cu cadoul ei: Comunitatea catolică de limba spaniolă din București, un dar al lui Dumnezeu

   Pe data de 16 iunie, calendarul meu a publicat un gând luminos al marelui filozof și profesor de civilizație mondială care a fost, este și va rămâne mereu surprinzătorul Constantin Noica.

.

Aici a fost pornirea …

   Gânditorul care are mormântul la schitul de la Păltiniș, județul Sibiu, pe care am avut marea șansă să îl cunosc direct chiar în acest mediu, în ultimii săi ani de viață, scrie în dreptul datei de 16 iunie: ,,Mulțumește-i și zilei care nu ți-a dat nimic!” Aici e scris adânc, așa cum ne-a obișnuit căutătorul de genii Constantin Noica.

   A doua zi, primesc o invitație de a participa la o zi specială a comunității catolice spaniole din București.

La final, pot să scriu liniștit: a fost un dar al lui Dumnezeu…

 Totul a început la Catedrala Sf. Iosif din București și s-a terminat la Complexul mănăstiresc al Părinților Carmelitani Desculți de la Ciofliceni – Snagov.

  Pr. Javier Quesada, capelanul comunității catolice de limbă spaniolă a oficiat serviciul duminical în acest cadru special, unde venim an de an, cu familia, pentru a participa la programele organizate de  Asociaţia Familiilor Catolice „Vladimir Ghika„.

.

.

.

.

  A urmat ceea ce se numește ,,paella familiar”, după numele unui fel de mâncare tradițional.

.

.

  Au participat, Pr. Fernando Reis (secretarul Nunțiaturii), numeroase familii din comunitatea de limbă spaniolă, invitați…

    Totul s-a terminat cu câteva pase de fotbal… Ca tot suntem in timpul turneului final al Campionatului Mondial din Rusia, iar Pr. Javier Quesada palpită pentru gruparea FC Barcelona…Asta s-a văzut clar după cum dă cu piciorul în balon…

      Concluzia este clară, dacă vă  menționăm că dorim să revenim, cât mai curând posibil. Dorim să oferim copiilor de la un orfelinat din Periș, de fapt ținta întregului program umanitar, mai multe volume din poveștile soției, ilustrate de marele maestru care este iconarul, profesorul, restauratorul, scriitorul și prietenul ION LAZĂR.

.

Locul minunat care ne-a găzduit …

Pentru final, doar două cuvinte:  MUCHAS FELICIDADES!

Aristotel Bunescu

P.S.

Să rememorăm cu plăcere…

Duminică, 27 mai 2018,  a fost o zi specială. Nunțiul Apostolic, Mons. Miguel Maury, a administrat Mirul unui grup de vorbitori de spaniolă compus de 7 adolescenți și 3 adulți proveniți din 4 țări: Venezuela, Statele Unite ale Americii, Brazilia și Spania.

.

.

Aristotel Bunescu