Florentina Sache – o speranță a picturii

 București, 28 septembrie, anul 2018

.

.

Se apropie, cu pași repezi, vernisajul unei expoziții pe care o aștept cu mare interes.

 Este vorba de Florentina Sache, cea care semnează expoziția de artă plastică. Evenimentul va avea loc luni, data de calendar, să nu uitați, este 1 octombrie, anul de grație 2018.

 

Doamnelor, domnișoarelor, domnilor, vă așteptăm deci la Clubul Țăranului Român, pentru a vedea o valoroasă colecție de artă.

 

 

Mai întâi să facem prezentările, așa cum este politicos. Deci: Florentina Sache

 

Data naşterii – 10 martie 1980 Bucureşti

A absolvit Universitatea ARTIFEX, Facultatea: Management –Marketing

Stabilită în Franţa, acolo unde este căsătorită.

 

Pictura este pasiunea ei din copilărie, totul este nativ, fără studii de specialitate.

 

Idolul său este  OSCAR-CLAUDE MONET.

Întotdeauna a avut o foame de cunoaştere, încercând de fiecare dată să atingă culorile cu inima, prieten fidel fiind, un element din universul artiștilor plastici, adică : şevaletul, creionul şi planşa.

 

O perioadă a cochetat cu schiţele pentru veşminte, dar a revenit la pictură.

 

Iubeşte natura şi oamenii de la care învaţă în permanenţă lecţii de viaţă.

Este o fire sensibilă şi prin lucrările sale încearcă să transmită emoţie.

 

Deviza ei : ‘Talentul trebuie să meargă mână în mână cu perseverenţă’.

 

Pentru lucruri de calitate omul trebuie să studieze, să muncească şi să creadă în forţele proprii.

 Iată câteva din tablourile sale: 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Tot 1 octombrie va fi lansat volumul senat de mama sa, doamna Coca Popescu.

.

.

Coperta volumului ‘O noapte şi câțiva paşi’ de Coca Popescu,  are la bază o lucrare semnată de Florentinei Sache, tablou inspirat de poemul cu acest nume.

 

Deci, nu uitați de eveniment. Mai jos aveți toate datele:

.

.

 

Cine este mama Florentinei ?

 

 Scurtă prezentare, Coca Popescu 

 

   

  Autoportret

 

« Visul meu e pasiune,

sufletul – un curcubeu,

zbucium, ploaie şi culoare – aşa sunt eu!

Mă pierd şi mă regăsesc,

am raze de soare în suflet, iubesc.

Sunt liniştită, dar şi vulcan.

Iubesc viaţa, e tot ce am. »

 

Un gând de la doamna Popescu :

 

,,Din amalgamul vieţii, dar şi din faptele reale trăite de prieteni sau de cunoscuţi am creat o lume a poeziei scrise cu inima,,.

 

Doamna Popescu despre alte cărți ale sale.

 

Alte volume care au văzut lumina tiparului : Dragoste şi flori (2001), Dorinţă şi vis (2004), Iubind iubirea (2012) Editura Semne (ca mentor l-am avut pe regretatul scriitor Traian T. Coşovei), Poveste de iarnă (poeme pentru copii, 2012, reeditare 2014) Ed. Andreeas şi Vision  Design, Prietenie fără frontiere (2013) Ed. Semne,  Iepuraşul năzdrăvan (poeme pentru copii, 2014) Ed Andreeas, Incertitudine (2014) Ed. TracusArte, Ilustrată de Matei Vladimir Colţeanu, Nopţi violet (2016) Editura Rafet, Carte premiată în cadrul „Festivalului Internaţional de Creaţie Literară” Titel Constantinescu” Ediţia a IX-a cu premiul ” Alexandru Sihleanu”( Ilustrată de Florian Bîrsan) ,  Suspendată în timp / Suspendida en el tiempo, volum bilingv, român-spaniol, ilustrat de Florian Bîrsan.

      Despre lucrările mele s-a scris frecvent în Ziarul de Chitila/ Adrian Cîlţan, Ziarul Cultural şi Ziarul Ziua, dar şi în revista Migrant în România/ Mioara Roman & Mihail Gălăţanu, Revista Detectiv Cultural/Firiţă Carp/Mioara Bahna/Florin Dochia, Actualitatea literară/Horia Gârbea şi George Motroc, Bucureştiul literar/Dinu Grigorescu, Luceafărul de dimineaţă/Horia Garbea, Ciripit de Păsărele/Dinu Grigorescu, Jurnal de Liceu «  Cafeaua artistică »/ George Motroc, Revista Nouă,  Revista Urmuz/Florin Dochia, Revista Agora literară/Gheorghe Vidraşcu, Convorbiri Literare/Emilian Marcu, eCreator/ Ioan Romeo Roşiianu, Dacia Eternă/Ioan Păunescu,

Informaţia de Prahova, Almanah Ciripit de Păsărele/Dinu Grigorescu, Dor de Dor/Marin Toma, Revista Rotonda Valahă/ Ioan Barbu, Naţiunea/Cezar Adonis Mihalache, Antologii de critică literară; Paradigme poetice actuale/ Mioara Bahna, Vitrina cărţilor/ Emilian Marcu, Dispuneri Literare Bucureştene/ Ionel Necula- Ed.StudIS-Iaşi.

 

  

 Un amplu articol a fost scris de Cesar Curiel – ( poet,  din Denver, Statele Unite ale Americii) în « La Prensa de Colorado » (06.08.2015, SUA)

 Despre volumul Prietenie fără frontiere” sa consemnat în cotidianul     „Al Rai” din Kuweit şi Irak

 

Provoc cititorii la o lectură exuberantă,  fiecare filă conţine un sâmbure de adevăr. Deci, start la lectură, start la privit pictură de bună calitate.

Vă așteptăm pe 1.10.2018.

 

Semnează un prieten fidel,

 

Bunescu Aristotel

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Reclame

Să nu uităm ,,Scânteia de viață”!

București, 9 iunie, 2018

Printre casele editoriale care s-au remarcat puternic la cea mai recentă ediție Salonului internațional de carte  Bookfest, găzduită de noul și elegantul pavilion B2 de la Romexpo – București, a fost și VIVALDI.

.

Coperta realizată de Mădălina Angelescu, având o imagine semnată de Alex. Mihai reprezintă o invitație irezistibilă la o lectură cutremurătoare…

În impresionanta serie de autor Erich Maria Eemarque, a apărut în cursul anului 2018 extrem de emoționantul volum intitulat semnificativ ,,Scânteia de viață”, în traducera din limba germană efectuată cu har de doamna Sanda Munteanu.

Cartea este dedicată memoriei surorii autorului, pe nume Elfriede, și reprezintă cel mai violent rechizitoriu al regimului instaurat, în istorie, de Hitler.

  Am citit zile întregi chinul trăit de deținutul – schelet identificat cu numărul 509.

  Pe parcursul a 466 de pagini suntem martorii ororilor din lagăr, în ultima parte a celei de-a doua conflagrații planetare.

  Iată textul care însoțește această capodoperă:

        ,,Erich Maria Remarque scrie acest roman cutremurător; cel mai aspru rechizitoriu al atrocităților comise de regimul lui Hitler în amintirea surorii sale Elfriede, condamnată la moarte de tribunalul nazist al poporului și executată în 1943 la Plötzensee. Această tragedie explică și frecvența cu care apare în lucrările lui Remarque ca un laitmotiv, dorința de a răzbuna pierderea unei persoane apropiate ucisă de o justiție samavolnică.
Cu ajutorul unei acțiuni fictive și a unor personaje fictive, dar bazat pe realități irefutabile, romanul prezintă viața dintr-un lagăr de concentrare german în ultimele luni înainte de sosirea trupelor aliate eliberatoare. Cu intuiția sa psihologică bine-cunoscută, autorul reușește să surprindă o gamă largă de tipuri umane urmărind modul lor diferențiat de a reacționa și de a lupta pentru salvarea ultimei „scântei de viață”, a ultimei licăriri de speranță, deși, pe de altă parte, îi leagă pe toți sentimentul de solidaritate generat de destinul comun. Chiar dacă sunt apropiați prin tendința comună spre cruzime, nici călăii nu formează o masă amorfă; și ei au un comportament individualizat și reacții diferențiate.
Maniera necruțătoare și totuși foarte nuanțată în care este prezentată viața din lagăr face din acest roman cea mai reprezentativă lucrare a întregii literaturi antifasciste și concentraționare apărută în Germania după război. Romanul devine un pandant al Gulag-ului lui Al. Soljenițîn ducându-l pe cititor în mod inevitabil la concluzia că orice ideologie totalitară și orice dictatură – indiferent dacă e de dreapta sau de stânga – are aceleași consecințe devastatoare, dezumanizându-l pe om și dând frâu liber instinctelor bestiale și criminale care se pot ascunde în fiecare.
În același timp romanul este un memento, atrăgând atenția tinerei generații asupra faptului – dovedit de istorie – că trecutul dat uitării se poate oricând repeta”.

Volumul se poate procura ușor:

COMENZI TELEFONICE

LUNI – VINERI: 1000 – 1600
021 210.88.97
LIVRAREA ESTE GRATUITA PRIN POSTA ROMANA IN TOATA TARA

Adresa de email este
contact@edituravivaldi.ro

Lectură plăcută vă urează

Aristotel Bunescu

 

A fost lansat volumul STAȚIA TOKYO de RADU ȘERBAN

București, 6 iunie, 2018

În draga noastră țara a paradoxurilor, România, a trebuit să fac două deplasări în Belgia, până la Bruxelles, pentru a afla, că la câteva stații de tramvai de mine, locuiește domnul Radu Șerban, cu un destin excepțional. Mă explic în următoarele rânduri.

.

Imagine de la lansarea cărții STAȚIA TOKIO, de Radu Șerban. De la dreapta la stânga:  poetul Călin Vasile, directorul editurii Cartea Românească, Takahiko Watabe, adjunctul șefului de misiune la Ambasada Japoniei din București, ambasadorul Radu Șerban, două eleve în costul japonez și ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră semnatarul acestor rânduri. Fotografie semnată de Silviu Covaci 

Acolo, în casa marelui sculptor român Marian Sava, am auzit numele său pentru prima dată și am fost îndrumat să îl cunosc. Ca toate sfaturile domnului Sava și acesta s-a dovedit unul de mare valoare.

Am descoperit un autor de cărți excelente, 25 la număr, un analist economic cu studii la nivel planetar, dar și pe unele țări, pe care a avut ocazia să le cunoască în bogata sa activitate diplomatică, unde vârful este reprezentat de un mandat ca ambasador al României în Japonia. Mai sunt volume de spiritualitate ortodoxă, precum și… opt volume de haiku, în limba română și engleză.

Cel mai  recent  – vă spun un secret,  urmează altele de haiku – a fost lansat în cadrul unui eveniment special, inclus în programul târgului internațional de carte, Bookfest 2018, Romexpo, langa Casa Presei Libere, Hala B2, stand 10.

Este vorba despre ,,STAȚIA TOKYO,, – JURNRAL DE AMBASADOR…

Alături de autor, domnul ambasador RADU ȘERBAN, au vorbit Takahiko Watabe, adjunctul șefului de misiune la Ambasada Japoniei din București, Aristotel Bunescu, jurnalist, Călin Vasile, directorul editurii Cartea Românească. – Nu au lipsit plăcutele surprize din lumea japoneză.

Vom reveni, pe larg, cu un reportaj de la acest eveniment important.

Aristotel Bunescu, președinte al Departamentului Critică și Istoria Artei al Uniunii Creatorilor de Artă

Invitațiile Doamnei Pictura: VIORICA ȘERBAN, o împlinită artistă a culorilor și cuvintelor

De multe ori am scris despre pictori cu dragoste, ori cu detașare, mereu însă cu sinceritate, dar foarte rar cu entuziast debordant cum este acum cazul doamnei VIORICA ȘERBAN, din Iași.

d

Doamna Viorica Șerban, pictor de valoare, scriitor adevărat

La una dintre numeroasele expoziții de calitate, organizate de Galeria de Artă Elite Prof Art, am remarcat numele său. Cu gândul la ce am admirat la Hotelul Pullman, din București, am luat legătura și astfel, am descoperit opera sa…

Vă invit să cunoaștem eroul acestor rânduri….

     1) Pentru cei care vă cunosc mai puțin, vă rog să vă prezentați pentru început…

  • Permiteți-mi să vă spun Bună ziua! dumneavoastră și cititorilor dumneavoastră. Mă numesc Viorica Șerban și sunt din Iași, născută la Iași, dar cea mai mare parte a vieții am locuit în Vaslui. Oraș ce mi-a legănat anii copilăriei, oraș în care m-am format ca om, unde am muncit, am iubit, unde mi-am făcut o familie. De aproape 15 ani locuiesc în Iași. Cred că începuturile mele ca artist se datorează întâlnirii cu doamna Zizi Frențiu, un mare artist plastic, de o factură profesională impresionantă, care mi-a trezit pasiunea pentru design vestimentar. După numai câțiva ani, am avut numeroase expoziții personale și am colaborat cu Uniunea Artiștilor Plastici din Iași, devenind colaborator permanent al Fondului Plastic. După 1990, moda s-a axat mai ales pe articole vestimentare de import, așa că a trebuit să renunț. Dar nevoia mea de a mă exprima în artă a făcut să mă îndrept către pictură.
  • .

    Iarna a trecut și din calendar și din mijlocul naturii. Frumusețile sale nepieritoare vor fi permanente însă în tezaurul amintirilor noastre..,,Peisaj de iarnă.. culori acrilice pe suport de pânză, autor Viorica Șerban

  • 2) Pentru ce ați ales pictura și nu muzica ?
  • Dacă aș fi avut voce, aș fi cântat. Când eram tânără, îmi doream lucrul acesta. Dar știu că aș fi pictat oricum, indiferent ce altceva aș fi făcut. De mică îmi plăcea să desenez. Desenam și ascultam muzică. Pentru mine cele două arte erau perfect compatibile. Ba chiar mă ajutau în procesul de creație și mă relaxau foarte mult. Ascult cu plăcere atât muzică populară autentică, cât și muzică ușoară, dar în mod special ascult cu o deosebită plăcere muzică clasică.
  • .

    De la peisaj, la portret este un drum dificil pe care interlocutoarea noastră îl face cu grație.. ,,Tânărul domn,, ulei pe pânză, autor Viorica Șerban…

  • 3) Care tehnici sunt preferatele dumneavoastră ?
  • Am încercat diverse tehnici, dar m-am oprit la cea clasică. Am pictat peisaje și flori în maniere diferite, dar îmi place în mod deosebit să lucrez în detaliu. Ați observat că în arta mea predomină portretul. Îmi place să surprind privirea în special, zâmbetul, relaxarea corpului. Aceste detalii vreau să fie perfecte. Nu știu cât reușesc, dar consider că sunt pe aproape.
  • .

    ,,Revoluția din România,, ulei pe pânză, autor Viorica Șerban.. Iată și temele istorice rezolvate ingenios

  • 4) Vă simțiți bine în lucrări de dimensiuni mai mici, ori preferați suprafețele mari ?
  • Prefer suprafețele de dimensiuni medii, nici foarte mici, dar nici foarte mari. Sigur, dacă am în mână și o bucată de pânză cât palma, tot găsesc ce să fac cu ea. Dar nu, suprafețele mari nu-mi stau la îndemână.
  • .

    O temă dificilă rezolvată foarte bine. Decor, mobilier, vestimentație, figura umană, poziția brațelor, bijuteriile …. Elemente ce reușesc să construiască o imagine memorabila. ,,Fata în roșu,, ulei pe pânză, autor Viorica Șerban

  • 5) Ce ne puteți spune despre viața dumneavoastră, dincolo de pictură ?
  • Pictura pentru mine este doar o pasiune. De fapt, în afară de a picta, mai mult îmi place să scriu. Am în curs de apariție o carte de proză scurtă, ”Focul din tălpi”, proză de factură psihologică cu personaje complexe, de diferite vârste. Șevaletul îl am lângă masa calculatorului. Atunci când sunt în pană de imaginație, mă apuc să pictez. Și bineînțeles, în fundal se aude muzică, în special clasică, dar melodioasă. Când în cele din urmă imaginația îmi revine, atunci las șevaletul și mă întorc la scris.. Și așa petrec cea mai mare parte din zi.
  • .

    Creația lui Dumnezeu în graiul florilor…,,Camelii,, culori acrilice pe pânză, autor Viorica Șerban..

  • 6) Unde vă vedeți peste 10 ani ?
  • Peste 10 ani… Păi, cred că ar trebui să mă văd un artist consacrat, atât ca pictor, cât și ca scriitor, dacă iau în calcul anul acesta ca primul din cei zece, an în care am participat deja cu 4 tablouri la expoziția PARADOX, deschisă de Galeria de artă Elite Prof Art din București la World Trade Center Bucharest, pentru care îi aduc mulțumiri d.nei Mihaela Pandelescu și, desigur, voi lansa și prima carte. Pentru anul viitor, îmi doresc să fac o expoziție personală odată cu lansarea unui roman ce-l plănuiesc de câțiva ani. Sper să fac acest lucru în fiecare an, ba chiar mai mult de al an la an și mai de calitate. Important este, să-mi dea Dumnezeu sănătate și inspirație multă. Tot el mă va ajuta să-mi ating visul în cele din urmă.
  • .

    Candoarea celor mici nu putea lipsi la o colecție de valoare. Se vor ajuta toată viața reciproc..,,Frații,, culori acrilice pe pânză, autor Viorica Șerban..

  • 7) Cum stați cu familia…?
  • Am o familie frumoasă. Am doi fii care sunt căsătoriți cu două fete superbe. Mi-au dat patru nepoți: două fete și doi băieți. Sunt frumoși, deștepți și sper să fie și talentați. Vreau ca unul să-mi moștenească dragostea pentru scris, și altul pentru pictură. Dar, indiferent ce vor face, sper să fie ceva artistic, să înnobileze familia, așa cum încerc și eu s-o fac. Băieții este posibil să picteze, pentru că și bunicul de pe mamă este un talentat pictor, așa că am mari speranțe. Fetele, cred că-mi vor moșteni dragostea pentru povestit, pentru scris. Ele au deschidere pentru așa ceva. Și nu în ultimul rând, trebuie să vă spun că soțul meu este primul meu critic atât în pictură, cât mai ales în literatură.
  • Cititorilor acestui interviu le mulțumesc pentru timpul afectat lecturii și îi invit să mă urmărească. Vă doresc, dragi cititori, sănătate și succes în activitățile ce le desfășurați.
  • Vă mulțumesc pentru acest interviu, stimate domnule Aristotel Bunescu, și vă doresc numai bine

Ce putem spune ? Emoționant. Jos pălăria! Cu adevărat de valoare. Sperăm, din toată inima, ca în viitorul apropiat să putem oferi cititorilor, admiratorilor de artă în general, noi și noi fațete ale diamantului descoperit… Pictor, scriitor, design vestimentar, familie exemplară, un fin meloman… Ce oare își mai poate dori un om ?

Un nou admirator fidel,

Bunescu Aristotel.. să fac și eu o rimă…de final..

.

O piatră prețioasă care se lasă încet încet cunoscută… pe curând dragi prieteni…zile frumoase lângă cei pe care îi prețuiți…

NELUȚA STĂICUȚ – REVELAȚIA DECENIULUI DOI

 Dragi cititori, cum să încep un articol dedicat unui fenomen uman? Iată o dilemă pe care dumneavoastră o veți înțelege doar la finalul acestor rânduri.

 

Cu câteva zile în urmă, agenția noastră a publicat un interviu care a avut un mare impact la public, drept pentru care am formulat evident invitația pentru un episod cu numărul doi.

Protagonist, Doamna Neluța Stăicuț, care a devenit rapid revelația deceniului doi din secolul nostru, în materie de descoperiri gazetărești.

d

Neluța se bucura aici de zilele călduroase. Și noi le așteptăm cu mare interes…

Scriam atunci că este terapeut iforenegetician, pictor, scriitor, povestitor, actor. Între timp am aflat că face film, imagini, pagini pe internet, asta după ce a fost înainte sportivă și multe altele…Mă întreb unde încap toate acestea într-o singură inimă. Și cum le duce ea pe toate, pulsând sângele zi și noapte într-un trup și într-un cap cu atâtea preocupări. În mod sigur, până la episodul trei, vom afla altă listă de preocupări foarte onorabile. Unde oare ne vom opri?

Continuă lectura

RUXANDRA RAȚĂ ne surprinde din nou. Acum cu Poezia

Descoperirile din lumea artelor se leagă una de alta, ca într-o poveste fără final, ca o călătorie în lumea incredibilă a muzelor.

Am fost recent în Belgia pentru a cunoaște un mare sculptor român, Marian Sava. Acolo am aflat, cu mare bucurie, de Ruxandra și Daniel Rață cu cei doi băieți. La rândul lor, mi- au vorbit despre pictori și sculptori. 

d

Ruxandra Rață cu gândul la viitoarea poezie

Am mai descoperit un subiect gazetăresc și anume cum avocata Ruxandra Rață, din România, a reușit ce nu au făcut avocații belgieni, adică să învingă Belgia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-un proces important cu urmări fără precedent pentru sistemul judiciar din această țară.

d

Lucrare de Nicolae Tonitza

d

Lucrare de Marian Sava

 

d

Lucrare de Camil Ressu

În documentarea pentru acest articol, am aflat că Ruxandra Rață este și un poet de valoare. Iată una dintre dovezi, cea mai recentă poezie a sa…

 

Cine sunt eu ?

 

Cine sunt eu, de îmi spui mamă ?

Tu, chip de înger întrupat,

Eu, un biet suflet cu față umană,

Nevrednică de acest dar preaminunat.

 

Cine sunt eu, să te învăț cuvinte ?

Când tu privești la Cel Ce e Cuvântul,

Eu sunt cea care trebuie să ia aminte

La vorba ta, la unde îți porți gândul.

 

Cine sunt eu, sa îți citesc povești ?

Legende și magii imaginare,

Când ochii tăi ca aștrii strălucesc

De adevar și pace creatoare.

 

Cine sunt eu, să-ți dau răspunsuri ?

La întrebări de nepătruns

Eu, un conglomerat de neajunsuri,

Tu, un luceafăr necuprins.

 

Cine sunt eu, să-ți dau povețe ?

Când ai venit din infinit

Eu stiu doar multe trecătoare fețe,

Iar tu trăiești cuvântul « fericit ».

 

Te-ai coborat în viața mea mizeră

Și m-ai ales pentru vreun tainic scop

Să-ți fiu alături în astă himeră,

Ce binecuvântare să am acest loc !

 

Imi iartă neputința, neștiința,

Și patima și ancestralul măr,

Eu te iubesc și asta mi-e credința

Că dragostea se bucură de adevăr.

 

Martie 2018

Aristotel Bunescu

d

Lucrare de Vladimir Volegov

MARIA FĂTU – Un poet descoperit prin pictură

Cu ocazia mai multor discuții despre pictura sa, am descoperit, cu mare bucurie, faptul că doamna Maria Fătu este un valoros autor de … versuri.

După ce, în săptămânile trecute, am reușit să cunoaștem câteva ale creației din pictura semnată de Maria Fătu, acum, o surpriză de proporții pentru cititorii fideli, ori întâmplători ai textelor publicate de agenția noastră.

d

Mara Fătu, autor de versuri și tablouri!

  • De când scrieți versuri?

Primele încercări le-am făcut când aveam 9 ani. Era o seară liniștită, de iarnă. Focul din sobă arunca, printre crăpăturile plitei,  forme de lumină pe tavanul și pereții camerei în care eu și  mama o ascultam pe sora mea cum ne citea poezii de Coșbuc.  Despre asta învăța ea atunci la școală.   În acel moment plin de vrajă am luat o bucată de hârtie și un creion, m-am așezat aproape de lampă să văd mai bine și am început să storc din minte picătura de poezie care se ascundea acolo.  A fost cumplit de greu!.

  • Cum se intitulează primul volum și ce cuprinde?

Am început să scriu poezii pentru copii, când fiica mea era micuță. După ce i-am citit prima poezie, mi-a tot cerut să o recitesc. Și uite așa a început să-mi placă să fiu din nou copil. Mai târziu, când mi-a permis timpul, am adunat poeziile într-un volum, ca pe niște cioburi  din sticlă  colorate într-un vitraliu.  Primul volum se intitulează ,, Vitralii,, .

d

O carte de Maria Fătu

  • Va rog, cum arată o strofa ?

Fiecare poezie a mea este o poveste, o bucată din ea nu ar spune nimic, așa că voi prezenta o poveste mai mică, se numește DILEMA

,, Cine știe să îmi spună/

care sită e mai bună/

să scot apa din fântână?/

una deasă/

 de mătasă/

sau mai rară/

că e mai ușoară/

și o poți lua la subsuoară?

  • Ce teme au poeziile dumneavoastră pentru copii?

Caut temele poeziilor pe cărările pline de rouă și flori ale copilăriei.

  • Ce poet român preferați și pentru ce motiv?

Fiecare poet al fiecărei generații exprimă idei, trăiri și judecăți pline de valoare. Citesc cu plăcere  versuri  care exprimă ceva pentru mintea și sufletul meu.

d

Lucrare de Maria Fătu

  • Când vă simțiți mai bine, scriind ori pictând ?

Ambele activități mă fac să mă simt foarte bine. Scrierea unei poezii este o descărcare, pictura este o revărsare. Rezultatul și într-un caz și în celălalt este o stare de mare fericire.

7) Ce doriți să cuprindă volumul secund?

Al doilea volum cuprinde tot  poezii  pentru copii. Mai am să fac ilustrația și e gata.

d

Lucrare de Maria Fătu

  • Ce vă doriți ca poet?

Ca poet îmi doresc să scriu pe placul cititorilor.

10) Va gândiți și la proză ori amintiri ?

Am un proiect la care lucrez, dar nu neapărat amintiri, ci mai degrabă trăiri. Eu trăiesc tot ce scriu, mă bucur și sufăr cu fiecare poveste .

Felicitări din toate inima. Atât pentru tablouri, dar și pentru versuri.

Aristotel Bunescu, președinte al Departamentului Critică și Istoria Artei al Uniunii Artiștilor Plastici UAP www.uniuneaartistilorplastici.ro

FĂTU MARIA – C.V.

Nascută la 16.12.1953 în com Vișina, sat Zâmbrești, județ Dâmbovița

Domiciliu Brașov

Am absolvit Școala populară de Artă Tiberiu Brediceanu din Brașov- secția pictură – 2006

Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din 2013

Am frecventat:

– cursuri desen și pictură Valeriu Mladin în atelierul artistului din București

– cursuri desen și pictură Cosmin Frunteș – Brașov

– începând cu 2014, ateliere organizate în propriul studio cu membrii UAP Brașov și cu invitați din grupul Acuareliști Români

– 2016 – Tabăra de pictură în acuarelă – Balcic – Bulgaria, cu participarea maeștrilor Ovidiu Iovanel si Mîțu Coșca Nicușor

– 2017 – Tabăra de pictură în acuarelă – Pucioasa – Dâmbovița, cu participarea maeștrilor  Corneliu Drăgan Târgoviște, Ovidiu Iovanel si Mîțu Coșca Nicușor

– 2017 – Tabăra de pictura in acuarelă – Veneția de Sus , jud. Brașov cu maestru Mîțu Coșca Nicușor

– 2017, sept – Tabăra de pictură in acuarelă – Sânpetru, jud. Brasov cu maeștri Mîțu Coșca Nicușor și Ovidiu Iovanel

– 2018, febr. – Tabăra de pictură in acuarelă – Sânpetru, jud. Brasov cu maeștri Ovidiu Iovanel  și Mîțu Coșca Nicușor

Expoziții

– 2010 – ,,Arta ca hobi,, – expoziție grup- librăria Okean Brașov

– 2013 – ,,Dăm culoare țării,, – expoziție grup – Brașov si Tg. Mureș

– 2014 – ,,Vis în vis,, – expoziție grup – Brașov

– 2015 – Cioburi de vise – expoziție personală, pictură pe sticlă – Galeria Kronart Brașov

– 2016 – Expoziție acuarelă – expoziție grup – Brașov

– 2017 – Expoziție colectivă acuarelă,, Bienala de Acuarelă 2017,, dela Tirana  – Albania

– 2017 – Expozitie colectivă acuarelă,, Festivalul de acuarela  Fabriano 2017 ,, Italia

– 2017 – Expoziție grup acuarelă Palatul Primăverii București

– 2017 – Expozitie  grup ,, Confesiuni în acuarelă ,, Piatra Neamț

– 2017 – Expozitie grup acuarelă,, Miraj si nostalgie,, Brasov

– 2017 – Expoziție grup ,, Povești în acuarelă ,, galeria ElitArt București

– 2018 – Expozitie grup Bistrița

– 2018 – Lucrări admise la festivalurile de acuarelă de la Fabriano și Urbino, Italia

Ileana Gagiu, poeme pentru viață și dincolo de ea

Mereu am scris despre poeți cu o mare sfială. Asta din cauza sufletului lor delicat, a versurilor  care vor străbate veacurile fiind adunate, cu infinită grijă, în paginile cărților din biblioteci.

d

Cu gândul la ce e autentic în România

Pentru ziua de astăzi, vreau să vă propun un poet despre care puțini au auzit, dar asta nu înseamnă că nu are o operă care merită să fie mult mai bine cunoscută. Când mă refer la operă, nu mă gândesc doar la poeziile sale, ci la întreaga sa viață, la oamenii lăsați în urmă, la amintirile provocate în sufletele rudelor și prietenilor. În întreaga comunitate unde au trăit.

Continuă lectura

Invitațiile Doamnei Literatura: PAULINA GEORGESCU a deschis ușa viselor

 

Distinsa Doamnă Literatura face de cele mai multe ori surprize plăcute. Așa descoperi oameni speciali, destine aparte și cărți de certă valoare.

Incursiunile reportericești din spațiul virtual au mai scos la lumină o perlă strălucitoare. Este foarte interesant de subliniat, că stimulul a venit pentru Paulina Georgescu tot de pe internet, așa cum veți putea constata din relatările sale. Iată că societatea ecranelor are și avantaje, nu numai dezavantaje atunci când nu este folosită judicios și la vârste care sunt normale.

D

Deja în lume viselor. Imagine din arhiva personală PAULINA GEORGESCU

Continuă lectura