Motto: ,,Pictura este un filozof, iar filozofia sa este pictura” Renato Gutusso
Dacă suntem în data de 10 august, vă propun și eu, onorabili cititori, un subiect de notă maximă.
Este vorba despre distinsa Doamnă Sanda Ionescu, din Hunedoara…Am ales drept motto pentru aceste rânduri un gând prețios al marelui pictor italian, deoarece ele se găsesc în debutul galeriei, acolo unde pot să fie văzute și cumpărate lucrări minunate semnate de doamna Sanda Ionescu.
În altă ordine de idei, vă rog să îmi dați voie să fiu puțin emoționat. Eu am avut o bună colegă numită Sanda Ionescu în activitatea mea de gazetar… Mă leagă de ea multe momente interesante, se ocupa de cultură la Agenția Națională de Presă Agerpres…
Introducerea s-a terminat, să o cunoaștem pe invitata noastră specială de azi…
-Pentru început vă rog să vă prezentați pentru cei care nu vă cunosc.
-Buna ziua, numele meu este Sanda Ionescu, locuiesc în Hunedoara, un oraș cu istorie care incearca sa se promoveze cultural cat mai mult si sa atraga atentia turistilor prin festivaluri, concerte, manifestari culturale, in special la Castelul Huniazilor, care a devenit locul cel mai vizitat din zona.
Am o familie frumoasa, un sot care este primul meu sustinator, care face tot posibilul sa imi creeze conditii, timp, spatiu sa pictez si ii multumesc pentru asta. El este primul meu critic si are pareri destul de obiective. Daca cineva ne-ar filma cand eu ii arat un tablou in lucru sau abia terminat ar fi cam asa: el se uita la TV, eu apar cu tabloul, care poate fi si unul de 70/100 cm, il sprijin in fata televizorului si gata cu filmul lui, stirile sau meciul la care se uita! Si…eu astept prima reactie…. si el sta…si sta… se uita…si abia dupa un timp are prima reactie. Bineinteles ca ma fierbe pana atunci… dar, din fericire (pentru el!), de obicei sunt reactii pozitive. El si baiatul nostru sunt primul meu public si cei mai buni sustinatori ai mei.
– Cum a fost anul 2021 pentru arta dumneavoastră ?
-Am cochetat cu desenul si pictura de copil, dar vremurile au fost cum au fost, m-am indreptat spre o facultate tehnica „ca era de viitor”, iar dorinta de a picta a ramas in subsidiar si uite ca a iesit pana la urma la suprafata!
In 2018 am luat din nou pensula in mana iar in 2021 am avut curajul sa ies la expozitii. Am participat la primele expozitii de grup la Hunedoara, Cluj, Madrid, am luat pulsul, cum s-ar zice. Mi-am dat seama ca imi place ce fac, chiar daca la inceput doar la nivel de hobby, mi-am zis apoi ca un lucru inceput trebuie continuat si dus la un nivel mult mai serios.
Astfel, 2021 a fost anul cand, mai mult sau mai putin autodidact, am inceput sa studiez tot mai mult, mai ales desen, sa invat tehnica in ulei, sa ies la peisaj. A fost anul de cotitura in care mi-am spus ca trebuie sa ma pun serios pe treaba.
– Cum a început 2022?
-Anul 2022 a inceput firesc, ca o continuare a lui 2021, in aceeasi maniera. Cu expozitii noi, cu prieteni noi din domeniul artei, cu idei noi de pictat.
In 2022 am participat online la 2 festivaluri, amandoua sub emblema „ Fiestalonia Milenio – International Art Festival & Contest”, si anume Dali’s Mustache” in Spania si “Michelangelo’s Brush” in Italia unde am luat locul II, si la unul si la altul, la categoria de varsta 36-55 ani. M-am bucurat pentru premiile primite si am mers si mai departe la expozitii de grup la Bucuresti, la Madrid, la Hunedoara, Sibiu iar in septembrie ma prezint cu cateva lucrari la Balcic.
– Ce visați pentru anul 2022, dar și pentru următorii ani?
-Incerc sa imi gasesc un loc al meu. Imi doresc, bineinteles, desi mai e mult pana acolo, sa caut ce ma reprezinta, sa ma regasesc intr-o anumita maniera si sa imi creez stilul meu. Inca sunt la nivel de cautari, ma atrage mult pictura impresionista si pe moment sunt in directia asta. M-a impresionat anul acesta la Madrid muzeul lui Juaquin Sorolla, cel mai important pictor impresionist spaniol, si atunci mi-am spus: „Asa vreau sa pictez si eu!” Nu as mai fi plecat de acolo, as fi stat in gradina casei lui si as fi pictat, as fi dat o fuga in muzeu sa ma uit iar la tablourile lui, sa fur din tehnica lui, si iar as fi revenit in fata sevaletului in gradina lui. Desi in 2023 se fac 100 de ani de la moartea lui, aveam impresia puternica ca el este acolo, este viu, in nici un caz nu au trecut 100 de ani. M-am gasit pe mine in stilul lui de a picta, m-am pierdut in marile si oceanele lui, in cromatica lui. Tablourile lui sunt impresionante, invit pe cine trece prin Madrid sa ii viziteze muzeul, este uimitor!
In toamna aceasta doresc sa urmez niste cursuri de pictura la Scoala de Arta din Deva, cu durata de 3 ani, doresc sa continui sub indrumarea unui artist experimentat.
Iar mai departe, da, pentru 2023, ma gandesc serios la prima mea expozitie personala.
Sanatosi sa fim, ca restul vin de la sine!
– Cum vreți să se desfășoare lumea dumneavoastră, lumea artei, lumea în general?
-Lumea, in principiu, s-a schimbat cu 180 de grade fata de cea pe care o stiam noi sau in care voiam sa credem ca va fi de neschimbat.
In aceasta lume schimbata trebuie sa invatam sa supravietuim. Trebuie sa invatam sa fim intelepti si sa nu repetam greselile predecesorilor nostri. Nu stiu spre ce ne indreptam, dar putem doar sa gandim pozitiv si sa credem in noi si in puterea noastra de a readuce lucrurile pe un fagas normal. Sa credem intr-o normalitate e tot ce ne putem dori.
Prin arta putem aduce speranta, bucurie, putem colora aceasta lume care a devenit tot mai gri, sa stergem mirosul de praf de pusca si de pamant ars.
-Mulțumesc. Să vedem acum și câteva imagini…Poftiți deci la
GALERIA DE ARTĂ
Concluzia? Foarte frumos, teme variate, stiluri diverse, calități vizibile și tablouri de valoare încă din primii ani de activitate. Mărturisesc faptul că sunt impresinat și semnez…
Aristotel Bunescu