Profesorul sărbătorit ION HAINEȘ semnează un nou volum PUBLICISTICA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI. Felicitări de două ori!

PROFESORUL ION HAINEȘ

   

    Ca un gazetar de modă trecută, țin și eu evidența evenimentelor importante din viața personală. Două dintre ele sunt legate de personalitatea profesorului, poetului, prozatorului, criticului și istoricului literar  ION HAINEȘ…

   Primul… Sună poștașul la ușă. Aveți un pachet. Ca unul care mă ocup de pictori, credeam că am primit iar niște tablouri. În general, sosesc de la artiști care nu reușesc să vândă. Ei cred că eu am mari relații printre amatorii de pictură, dar de cele mai multe ori le cumpăr chiar eu, iar apoi le fac cadou cu diferite prilejuri. Dar… nu era un tablou. Ci o nouă carte semnată de profesorul meu, distinsul domn ION HAINEȘ…Titlul său -PUBLICISTICA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI.

  Al doilea eveniment… Facebook mă anunță, ca in fiecare zi că este aniversarea profesorului ION HAINEȘ.

  Îi dau un telefon, deja simt în aer atmosfera de la Mogoșoaia, acolo unde stă cu familia sa sărbătoritul.

   Vorbim emoționați despre aniversare, despre carte, despre posibile evenimente legate de lansarea celei mai recenta cărți pe care o semnează…

   Licențiat al Universității din București. Doctor în filologie. Debutează în volum, în Caietul debutanților (Editura Albatros, 1975). Paralel cu activitatea didactică universitară, Ion Haineș a desfășurat și o bogată activitate literară. Publică volume de versuri, romane, cărți de critică și istorie literară din domeniul teoriei comunicării și al mass-mediei.

   Dar, pana la prezentul volum să vă povestesc ceva din istoria raporturilor noastre. Am primit de la domnul Ion Haineș niște volume de poezii. Când mai vin prieteni pe la mine, le mai arăt un tablou, ori o carte primită. Depun aici mărturie că o prietenă a spus…,,Bine, bine, dar din toate acestea îmi poți împrumuta și mie cartea domnului Haineș?”.

    Evident, a plecat fecicită acasă cu cartea în mână…  

Iată cum sună Poezia profesorului …

Poezia – un strigăt

o exclamație

o declarație de dragoste

o esență tare

amețitoare

o magie evocatoare

o tensiune inedită

inefabilă

o energie creatoare

o fereastră deschisă

spre lume

spre corola de minuni a lumii

Cine mă apără?

Stau singur în fața vântului,

în fața mării, în fața nopții,

singur și vulnerabil,

nu mă pot sprijini în nicio frunză,

în nicio pasăre, în niciun curcubeu,

orice fulger mă poate atinge,

transfigurându-mă,

pot să strig ca într-o peșteră,

ecoul pașilor mei

răsună în lună,

mă bat ploile,

mă bate crivățul,

mă bate timpul,

anotimpurile vin și trec,

lăsând urme adânci în suflet,

trăiesc o stare confuză,

un gol, o teamă,

din care doar poezia

m-ar mai putea salva.

Cine mă apără?

Starea de asediu

Sunt amenințat din toate părțile,

dușmani văzuți și nevăzuți

mă pândesc la fiecare cotitură,

un război absurd, epuizant,

stau cu toate simțurile în alertă,

să nu pătrundă din afară,

din realitatea imediată,

niciun zvon, nicio știre îngrijorătoare.

Am închis toate supapele,

toate canalele de comunicare,

dar, vai, din neatenție,

am uitat o fereastră deschisă

și, deodată, ca din senin,

o furtună de stări,

de la agonie la extaz,

s-a declanșat pe neașteptate,

asediindu-mi ființa,

a fost de-ajuns să simt

mirosul părului de abanos

înmiresmând seara de septembrie,

amețindu-mă,

să respir în ritmul

pasului legănat,

să privesc adânc în ochii negri,

profunzi, pierzându-mă,

depunând armele,

cucerit definitiv

de clipitul genelor lungi,

arcuite,

care-mi luminează viața.

Într-o sală de concert

Se cântă Bach

sala e plină

în semiîntunericul sacru

o liniște magică

de catedrală

o singură respirație

un cor al îngerilor

nicio mișcare, niciun foșnet

doar muzica, doar armonia pură

perfectă egală cu sine însăși

care pare fără început

și fără sfârșit.

Fotografii

Privesc fotografiile și-mi pare

Că-i văd aievea pe părinți trăind,

Aprind din când în când o lumânare,

Cu brațele de aer îi cuprind.

Icoana Maicii Domnului tresare,

Mi-s ochii-n lacrimi, mă topesc de dor,

Fantoma lor mereu în vis mi-apare

Și nu-nțeleg de ce părinții mor.

Fotografii alb-negru, fotografii color,

Fotografii la munte și la mare,

Fotografii acasă, în pridvor,

Fotografii la orice sărbătoare.

Ai grijă, Doamne, dacă mor,

O lume-ntreagă de-amintiri dispare.

Ursul

Închis în bârlogul meu

nu voi lăsa pe nimeni

să se-apropie

din fericire

iarna e lungă și grea

mă voi hrăni din mine însumi

până la topirea zăpezilor

când amețit

de pământul verde

mirosind a pâine-aburindă

voi ieși-n fața voastră

orb, implorându-vă:

„– trageți!”

atunci orice glonț

mă va putea nimeri.

Scoicile foșnitoare

Scoicile foșnitoare ascund povești fantaste

Istorii tulburate de pe ținuturi vaste

Memorie secretă care vibrează, cântă,

Trecutu-nchis în ele ca într-o carte sfântă.

Carte deschisă, care s-o înțelegi te-așteaptă

Și să cobori în timpuri, să urci treaptă cu treaptă

Să știi s-asculți în taină o stranie simfonie

Scoicile nu sunt moarte, materia e vie.

O calci doar în picioare fără să știi ce-ascunde

Dacă o-ntrebi în șoaptă, ea ți-ar putea răspunde

Câte milenii poate sau secoli se înșiră

Până să se ivească o perlă, ca o liră.

De-aceea-n fața mării, scoicile foșnitoare

Îți spun povești secrete, povești nemuritoare,

Căci totul e poveste, vibrație și cânt,

Aud vuietul mării cum freamătă-n cuvânt.

Mirajul mării

Ca o imensă orgă, Marea cântă

Liniștitoare, furtunoase melodii,

Orchestra inefabilă mă-ncântă,

O iau cu mine-n orele târzii

Și-ncerc să prind în vers mirajul Mării,

Să pun pe note veșnicul tumult,

Dar mă întorc în liniștea-nserării,

Inimitabilul ecou să-l mai ascult

Ce nu se lasă prins în poezie

Transfigurând natura în Cuvânt

Cântecul Mării e o melodie

Vibrând în suflet, dar pierdută-n vânt.

Exerciții de respirație

Mă trezesc din somn ca din moarte,

apele, încet-încet, se limpezesc,

deschid ochii, mă pipăi

să văd dacă sunt viu,

deschid fereastra și, deodată,

soarele năvălește peste mine,

amețindu-mă,

buimac, mă mișc prin cameră

ca un cosmonaut în imponderabilitate,

respir, fac exerciții de respirație

și spun din toată inima:

„– Bună dimineața, Soare, bună dimineața!”

A început o nouă zi,

totul stă sub semnul incertitudinii.

Ce surprize ne mai oferă ziua de mâine?

Trăim de azi pe mâine, iar la capăt –

– care e capătul? – ce ne așteaptă?

Refuz să mă gândesc.

Deocamdată, fac exerciții de respirație,

trag puternic aer în piept

și spun din toată inima:

„– Bună dimineața, Soare, bună dimineața!”

Clepsidra

Amân mereu un anotimp

Nisipu-ncet în mine suie

De-atâta timp aștept să schimb

Această iarnă care nu e.

Mă dor de clipa ne-ntâmplată

Copacii, păsări fără zbor,

Atâta sevă traversată

Ucid în rădăcina lor.

În ceas rotund o apă grea

Îmi leagă brațele și mersul

O, de-aș putea, cum aș putea

Să-ncap întreg în universul

acestui gând șoptit abia?

Nisipul nu m-ar mai durea.

(M-ar vindeca de moarte versul).

Revin la volumul primit prin poștă … Publicistica marilor scriitori români…

Toti acesti mari scriitori au scris „istoria clipei” in sensul camusian al cuvantului, fiind martori si participanti direct la evenimentele vremii lor. Unii au suportat nedreptatile unor regimuri politienesti, totalitare, altii au facut inchisoare, dar nu si-au tradat crezul, idealurile patriotice, punandu-si viata in slujba adevarului si dreptatii. Cazul lui Eminescu este emblematic. Toate ideile sale despre libertate, despre libertatea presei, despre patriotism, despre evocarea trecutului si condamnarea prezentului decazut, despre politicieni si demagogie, despre formele fara fond, despre clasele suprapuse, despre frazeologia patriotarda au deranjat si au condus la arestarea sa, in ziua de 28 iunie 1883, imbracarea in camasa de forta si internarea la spitalul doctorului Sutu.

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania a stabilit ca aceasta zi sa fie numita „Ziua Ziaristului Roman”, ca un omagiu adus marelui gazetar. Putem adauga si alte exemple: Slavici, Goga, Cocea, Arghezi, Nichifor Crainic, Paul Goma, Ion Caraion, Constantin Noica, Ion Vinea si altii au facut inchisoare pentru ideile lor, dar si-au pastrat demnitatea si verticalitatea. Desigur, exista si alti mari gazetari, fara sa fie si mari scriitori: Pamfil Seicaru, Brunea-Fox, Constantin Bacalbasa, Nae Ionescu, George Ivascu s.a. Despre ei, cu un alt prilej.

Speram ca lectia gazetariei marilor scriitori sa fie o „carte de invatatura” pentru tinerii ziaristi contemporani, nu sa scriem ca ei, ci sa intelegem marea responsabilitate morala si profesionala de a fi voci ale timpului lor, constiinte lucide ale veacului.  Asta scrie profesorul  Ion Haineș

Cartea ne anunță…

„Inventarea tiparului in secolul al XV-lea, in jurul anului 1450, la Mainz, in Germania, de catre Johannes Gutenberg, a insemnat inceputul unei noi ere in istoria comunicarii prin posibilitatea multiplicarii mesajelor intr-un numar teoretic infinit de exemplare, asigurandu-se astfel fidelitatea informatiei scrise, propagarea ei in lant, caracterul multidirectional al difuzarii. Revolutionarea tehnicii de imprimare raspundea nevoii de informatie a omului modern si era sincronica cu dezvoltarea vietii economice si sociale a Europei, cu organizarea si generalizarea postei, ceea ce va duce la o anumita periodizare a unor tiparituri, la aparitia presei. Descoperirea tiparului a impus civilizatia vizuala, provocand o schimbare radicala in raporturile dintre emitator si receptor, dintre autor si public.

Concluzia?

   Bucurie mare! Așteptăm lansarea cărții cu public! Iar o să ne bucurăm și acolo. La final, pun o semnătură dar și o imagine să știe lumea cine a scris aceste rânduri. Să fiți sănătoși, dragi cititori ! Și nu uitați să zâmbiți!

Aristotel Bunescu, director al Agenției de Presă Culturală și Sportivă – APCS, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, membru al Consiliului Director al Asociației Artiștilor Plastici – București – AAPB

Imagine de pictorul Traian Nica

P.S. Artiștii, oamenii de cultură – pictori, poeți, prozatori, muzicieni – mici întreprinzători, firme, dar și oameni obișnuiți care doresc o promovare similară – cititorii vor povești de viață –  vor scrie pe contul de Facebook Aristo Bunescu. Vă rugăm redistribuiți.

O nouă expoziție „Artes Mechanicae” semnată de Răzvan Dragoș, vernisată la Palatul Braunstein Iași

RĂZVAN DRAGOȘ…

La Palatul Braunstein din Iași, a fost deschisă expoziția de grafică și gravură intitulată „Artes Mechanicae” a artistului plastic Răzvan Dragoș, unul dintre cei mai prolifici artiști plastici contemporani români.

A fost pentru prima dată când artistul vine în capitala Moldovei cu o expoziție personală, o selecție de 50 de creații realizate în ultimii 10 ani în tehnicile artei grafice. Expoziția este deschisă publicului până la data de 30 aprilie 2024.

Vernisajul a avut loc în cadrul palatului, într-una din cele mai frumoase spații de artă plastică din România.

Palatul Braunstein din Iași

Eleganta intrare în expoziție

În deschidere a luat cuvântul doamna dr. Aurica Ichim (Manager al Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași și coordonator al acestui proiect), conf. univ. dr. habil. ZuZu Caratanase (artist plastic și curator) și domnul prof. univ. dr. habil. Adrian Stoleriu (artist plastic și Decan al Facultății de Arte și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași).

„În mod cert, Răzvan Dragoș este unul dintre cei mai semnificativi artiști plastici din noua generație. Este un tânăr artist cu mult potențial, serios, prolific și cu un palmares impresionant! Dincolo de activitatea sa artistică remarcabilă, acesta este lector universitar doctor al Facultății de Arte din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, avându-l coleg de catedră pe fostul său profesor, marele artist, Florin Stoiciu (profesor universitar doctor).

Așadar, Răzvan Dragoș are dublă vocație, de artist și profesor. Este respectat de colegi, iubit de studenți și apreciat de noi toți. Are numeroase participări la importante manifestări artistice din țară și străinătate și a izbutit să obțină câteva zeci de recunoașteri. El este noua „achiziție” a graficii românești și îi dorim mult succes în cariera sa!” ( Cuvinte rostite de Conf. univ. dr. habil. ZuZu Caratanase)

CINE E ARTISTUL ?

CURRICULUM VITAE

DRAGOȘ RĂZVAN PETRIȘOR

Contact: 0763903487

E-mail: dragos.razvanpetrisor@yahoo.com

EDUCAȚIE:

• 2012 – 2020 Student al Universității Naționale de Arte din București, Facultatea de Arte Plastice, Departamentul Grafică, Licenţă (2012-2015), Disertaţie (2015-2017), Doctorat (2017- 2020)

AFILIERI PROFESIONALE:

• 2016 – prezent Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Romania (UAPR)

• 2018 – present Membru al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Plastici (AIAP)

EXPOZIȚII PERSONALE PE PLAN INTERNAŢIONAL

• 2018 – „Identity / ZuZu Caratanase” – Galeria de Artă „Gallery Universitetska”, Universitatea „Episcop Konstantin Preslavsky”, Shumen / Bulgaria (în calitate de invitat / curator: Valeri Chakalov)

EXPOZIȚII PERSONALE PE PLAN NAŢIONAL

• 2024 – Expozția de gravură și grafică „Artes mechanicae” – Palatul Braunstein, Iași

• 2023 – Expozția de gravură și grafică „Artes mechanicae” – Galerila de Artă „Simeza”, București

• 2022 – Expozția de gravură și grafică „Antropomecanomorf” – Muzeul Național „Constantin Brâncuși”

• 2022 – Expoziția „Pledoarie pentru Afișul Cultural” – Muzeul Național „Constantin Brâncuși” (alături de ZuZu Caratanase)

• 2021 – „Artes Mehcanicae” – Muzeul de Artă, Târgoviște (curator: ZuZu Caratanase)

• 2020 – „Artes Mechanicae” – Muzeul Vasile Pârvan, Bârlad (curatori: ZuZu Caratanase și Ovidiu Ionescu)

• 2020 – „A-Biotique” – Galeriile Municipale de Artă din Târgu Jiu (cu Ovidiu Ionescu / curatori: Vasile Fuiorea și ZuZu Caratanase / critic și istoric de artă Pavel Șușară)

• 2019 – „Corpus / Ovidiu Ionescu” – Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Târgu Jiu (în calitate de invitat special / curatori: Zuzu Caratanase și Albinel Firescu)

• 2017 – „Artes Mechanicae” – Muzeul de Artă, Târgovişte (invitat special: Florin Stoiciu / curatori: ZuZu Caratanase şi Maria Neacşu)

• 2015 – „Artes Mechanicae” – Biblioteca Județeană „Marin Preda” Teleorman, Alexandria (invitat special: ZuZu Caratanase / curator: Eva Radu)

Peste 200 de participări la expoziţii Naţionale şi Internaţionale în ţări precum Albania, Belgia, Bulgaria, Canada, Coreea de Sud, Franța, Italia, Peru, Polonia, Republica Moldova, Serbia, Spania, Statele Unite ale Americii și Turcia

Curator de proiect: „Ex Nihilo Nihil II” (Georges Braqie, Marc Chagall, Girgio de Chirico, Max Ernest, Gustav Klimt, Fernand Leger, Rene Magritte, Amadeo Modigliani)

Curator de proiect: „Ex Nihilo Nihil” (Albrecht Dürer, Peter Paul Rubens, Giovanni Battista Piranesi, Francisco Goya și Salvador Dali )

Peste 50 de premii obținute

PREMII IMPORTANTE:

• 2022 – Premiul Ministerului Culturii pentru Activitatea Curatorială în semn de recunoaștere pentru îmbogățirea patrimoniului cultural dar și pentru coordonarea unor manifestări naționale și internaționale

• 2022 – Premiul I în cadrul Bienalei Naționale de Artă „Camil Ressu” (ediția a II-a)

• 2021 – Premiul pentru Tineret în cadrul Galei Naționale de acordarea premiilor a Uniunii Artiștilor Plastici din România pe anul 2020

• 2021 – Premiul pentru Tineret în cadrul Bienalei Internațională de Gravură Contemporană N-E (ediția a IV-a)

• 2020 – Premiul pentru Grafică ca recunoaștere și apreciere a întregii activități depuse în slujba artelor plastice din România acordat de Uniunea Artiștilor Plastici din România în cadrul Bienalei Internaționale de Artă Contemporană „Ion Andreescu” (ediția a XII-a)

• 2020 – Premiul pentru Tineret acordat de Ministerul Culturii (pentru înaltele performanțe obținute în cadrul unor manifestări artistice pe plan național și internațional)

• 2018 Premiul „Ioan Atanasiu Delamare” acordat de Ritul Scoțian Antic și Aceptat în cadrul Galei Premiilor UAPR pe anul 2017

• 2017 Premiul al Filialei Grafică Bucureşti a UAP din România în cadrul Salonului Mic – Bucureşti

• 2017 Premiul „Constantin Brâncuşi” Opera Prima din cadrul Expoziției Naţionale “Desenul Post Brâncuşi” Ediţia a II-a, – Târgu Jiu

CE SPUNE CRITICA DE ARTĂ ?

Răzvan Dragoș / Metanarațiuni cinetice

Fiecare artist are, sau cel puțin așa ar trebui, o zonă a sa și numai a sa în care se manifestă la cotele lui maxime. Nu este vorba atât despre abilități, cât despre spirit creator, altfel spus, despre eliberarea în cea mai mare măsură posibilă de condiționări externe. La nivelul de interpretare enunţat, totul se raportează la voință artistică și limite personale, fie ele conceptuale ori tehnice. Acestea nu trebuie privite în sens peiorativ, ca lipsuri, ci mai degrabă ca hotare aflate în continuă expansiune, ca obstacole menite să fie depășite. Identitatea reprezintă, în contextul dat, bunul cel mai de preț al unui act de creație. Pentru artistul vizual și nu numai, faptul de a fi recunoscut prin opera sau lucrările sale este suprema formă de împlinire profesională, o confirmare (cumva obiectivă în subiectivismul său) a activității întreprinse.

Unul dintre graficienii români contemporani cei mai surprinzători din punctul de vedere schițat anterior, este, în viziune personală, Răzvan Dragoș. O caracterizare prin doar câteva atribute ar arăta astfel: inconfundabil prin tematică, abordare, manieră, concepție, artist care lucrează limpede, ordonat, curat, logic. Tinerețea lui relativă (sub treizeci de ani în momentul scrierii acestor rânduri) îl recomandă ca pariu câștigător. Cu siguranță, cititorul a surprins ideea că introducerea de față se constituie în argument pentru subiectul abordat, acela al graficii contemporane, nu în profeție ori pronostic. Pornind de la premisa că în artă nimic nu este pură întâmplare, raportez munca artistică a lui Răzvan Dragoș la însăși școala românească de grafică.

O observație pe care doresc să o aduc în discuție este aceea că se poate vorbi despre o a patra generație de graficieni veritabili în România ultimelor șapte decenii. Istoria propusă începe, fără doar și poate, cu Vasile Kazar, Ion State și Octav Grigorescu; continuă pe o rută distinctă prin Mircia Dumitrescu, Dan Erceanu, Ion Panaitescu, Ion Delamare Atanasiu, Ion Cuciurcă, Aurel Bulacu, Antal Vásárhelyi sau Nicolae Alexi; pe o alta cu Anca Boieriu, Dragoș Pătrașcu, Ovidiu Petca, Casia Csehi sau Florin Stoiciu; și, în fine, întâlnește prezentul prin generația reprezentată magistral de artiști precum Zuzu Caratănase sau Răzvan Dragoș. Aceștia din urmă, asemenea majorității celor amintiți anterior, contribuie în mod instituţional la perpetuarea bunelor tradiții în domeniu, fiind de cam un deceniu, lector, respectiv asistent la universitățile de artă din București și Constanța.

Listele sunt însă pur orientative. Din fericire, artiștii de marcă de la noi din țară transcend prin munca lor posibilele note de subsol, la propriu și la figurat vorbind. Prin enumerarea selectivă de mai sus am dorit să subliniez tradiția și continuitatea în grafica autohtonă. Numitor comun al celor citați este temeinicia meșteșugului. Lucrul bine făcut, pornind de la desen și până la transferul de imagine, în cazul gravurii și a subramurilor conexe, sunt piatră de temelie pentru toți cei în cauză.

Revenind la Răzvan Dragoș, mă surprinde coerența dintre semnele sale grafice și obiectele pe care le desemnează acestea, cu atât mai mult cu cât artistul reprezintă cu predilecție lucruri fără corespondent real, care nu există, dar care, la o adică, ar putea exista, în sensul că sunt structural verosimile. Tema de referință a graficianului este cinetica, raportată la mecanisme (care sunt, prin excelență, aplicații științifice, adică rezultate ale inteligenței umane) și la inteligența artificială, capabilă să simuleze alegerile, liberul arbitru și chiar conștiința. Interesant este faptul că artistul tratează mișcarea prin mijloace statice din toate punctele de vedere. Reprezentările, în sine, sunt de neclintit în bidimensionalitatea lor. Acestea eludează trucurile iluzionistice care sugerează dinamica. Timpul, ca dimensiune, este și el “înghețat” în ipostaze împietrite. Toate acestea conduc spre observaţia că sistemele mecanice, menite să genereze mișcare, sunt reprezentate de către Răzvan Dragoș, de fapt, în repaus. Un paradox fizic, echivalent cu o glumă, spune că atunci când folosim energia potențială, implicit o şi pierdem. Mașinăriile aflate în discuţie își păstrează integral potențialul de mișcare cu care au fost înzestrate prin “proiectare”; altfel, ca și instalațiile tridimensionale ale lui Jean Tinguely sau Neculai Păduraru, sunt create pentru forma lor plastică, nu și pentru a funcționa, cel puțin nu într-o formă onorabilă din punct de vedere ingineresc.

Nu se știe câte și care dintre schițele mecanice ale lui Leonardo da Vinci au ajuns în faza de proiectare propriu-zisă, respectiv de execuție. Istoria artei a consemnat în cazul său o sumă de realizări de natură butaforică din (ne)fericire pierdute. Cert este că Răzvan Dragoș a luat cunoștință temeinic de caietele maestrului, pe care însă, spre lauda lui, nu le-a introdus ca atare în familia de semne vizuale personale. De altfel, artistul român nu a preluat nimic de la nimeni, în condițiile în care și-a dedicat peste trei ani din viața și activitatea sa unor studii temeinice despre cinetică și chinestezie, constituite în subiect al unei cărți de specialitate ajunse într-un stadiu final de redactare. Și dacă am pomenit despre chinestezie, este momentul să aduc în discuție latura antropomorfă pe care o urmează graficianul și care se constituie în subcapitol aparte al creației sale. În acest caz, biomecanica este relaționată mai degrabă cu bioetica decât cu cinetica propriu-zisă. În urmă cu zece ani, Iulia Florea Lucan dezvolta, la rândul său, un proiect vizual, până la un punct similar cu cel al lui Răzvan Dragoș, intitulat „La Machina Telurica”, în care era interesată însă de interferența dintre regnul mineral și cel biologic, cu transmutațiile și împrumuturile fanteziste de rigoare. Tema sa principală consta în abordarea joncțiunilor ca porți închise ori deschise între lumi distincte. Spre deosebire de Iulia, atunci când apelează la antropomorf, Dragoș formulează interogații privitoare la inteligență artificială și conștiință.

Forma umană este privită ca templu și totodată gazdă ideală atât pentru una, cât și pentru cealaltă componentă, care, în viziunea sa, par a se determina reciproc. Lucrările nu se doresc a fi răspunsuri la întrebări privind fiinţa și în nici un caz posibile ilustrații science-fiction.

Acestea suscită în schimb atenția privitorului și chiar mai mult decât atât, ar putea fi concepute în ideea de a seduce.

În seria „Artes Mechanicae”, artistul marșează pe compoziții organice, în care fiecare element este fie însumat într-o structură, fie însumează diverse alte elemente. Jocul este complet prin închiderea unor cercuri: criteriile morfologice sunt interschimbabile, astfel încât același element poate să determine și să fie determinat, în același timp, în funcție de diverse puncte de vedere și cerințe compoziționale.

Ciclul „Metanarațiuni Cinetice” este cel mai eterogen capitol din creația sa, reunind elemente și idei din diverse perioade de creație, toate însă aflate sub egida mișcării, fie ea activă (autogenerată) sau pasivă, rezultat al unor acțiuni exterioare. Aici cromatica, altfel apelată doar ocazional, intervine în economia compozițiilor cu un rol bine definit, nu doar ca alternanță, variație sau improvizație. Cu ajutorul unor culori distincte sunt marcate ipostaze diferite, suprapuse în planul unor acelorași lucrări. Este vorba despre o posibilă reunire a unor dipticuri ori tripticuri. Și în acest caz, linia prevalează în fața cromaticii, păstrând în același timp o autonomie majoră față de subiect.

Totul este de fapt metanarațiune în creația lui Răzvan Dragoș. Artistul este un maestru al relațiilor dintre conținut și formă. De fiecare dată, indiferent de unde pornește, ajunge în siguranță la un anumit general în care se pot regăsi privitori altfel extrem de diverși. În definitiv, unul dintre darurile artei este acela de a aduce oamenii pe aceeași lungime de undă. Aceasta este opinia formulată de Mihai Plămădeală, critic de artă.

Cu un alt prilej, criticul și istoricul de artă, Pavel Șușară a afirmat că de fapt în spațiul Galeriei de Artă sunt prezente două expoziții, deși funcționează în același spațiu, aceeași sală, creațiile expuse nu au nici o legătură directă între ele ca să poată face o lectură din capul locului unitară. Pe lângă acestea, a adăugat că autorii expoziției sunt doi artiști cu o personalitate pregnantă și cu o definiție stilistică puternică, încât a-i privi împreună, dincolo de faptul că se regăsesc în aceeași suprafață, ar fi cumva nepotrivit pentru lectura ambilor și că ar trebui identificat cam care ar fi tipul de legătură, deoarece e mult mai greu de determinat decât ceea ce îi separă. În discursul său, Pavel Șușară a susținut că se poate vedea de la distanță, fără nici un fel de problemă elementele care îi separă pe cei doi artiști. În primul rând, ei reprezintă genuri diferite, sunt tehnici diferite, sunt orizonturi culturale diferite. Dacă Ovidiu Ionescu lucrează în spațiu, în tridimensional, folosește tehnici ale modelajului și ale focului, spațiul lui de referință fiind cel al sculpturii tridimensionalului în general, Răzvan Dragoș folosește convenția bidimensională. Utilizează iluzia spațiului, recurge la geometria ca formă deconstrucție și ca formă de demonstrație a felului în care se poate comunica prin sisteme decodificare și nu prin obiecte propriu-zise. În continuare acesta a afirmat că există și un punct de întâlnire, un loc subtil, și l-a citat pe poetul Ion Barbu care afirma: „Undeva există un punct luminos în care poezia și geometria se întâlnesc”. În viziunea criticului de artă Pavel Șușară,acest punct luminos al celor doi artiști este asumarea destinului în deplină cunoștință de cauză,a genului și a speciei artistice în care ei se exprimă și în care ei se manifestă. Acesta a mai adăugat faptul că la Răzvan Dragoș este prezentă o migrație inversă. O migrație spre originile graficii, spre originile gândirii în bidimensional, o asumare a unei responsabilități extrem de riguroase și crispate în ceea ce privește natura de limbaj a desenului care trebuie să contureze, să definească și să propună lumii, să propună viziuni. Pavel Șușară a susținut că desenul nu a fost niciodată inocent și că acesta este cel mai inseparabil de reflexivitate, și de gândire, și de inteligență. Dacă în pictură se mai poate păcăli cu o pată de culoare care creează un efect escamotând un deficit de rigoare anatomic, în grafică nu există posibilitatea erorii. Exemplul pe care l-a dat este legat de un portret expresiv care poate să fie mai interesant decât un portret academic. Dacă nu se cunosc principiile de bază ale liniei, ale punctului care se mișcă, nu se pot instrumenta spațiile, lipsa de inteligență făcând inutil orice efort și orice încercare de a-i păcăli pe ceilalți. Acesta a mai adăugat că în expoziția „A-biotique”, Răzvan Dragoș tocmai asta a făcut: și-a asumat responsabilitatea și cumva misiunea, aproape sacerdoțiu de a intra în metabolismul, în anatomia, în complexitatea graficii, a desenului din totdeauna, desenului major. Că printre anumite lucrări prezente în expoziție și investigațiile lui Albrecht Dürer, de pildă,sau investigațiile lui Leonardo da Vinci, nu există nici o diferență de atitudine, nici o diferență de principiu, există o diferență de timp și o diferență de obiectiv. În marea lor majoritate desenele lui Leonardo urmăreau un scop, desenele lui Dürer erau și ele supuse unui obiectiv„de dincolo de ele”, desenele lui Răzvan sunt supuse propriului lor obiectiv, acela de a oferi maximum de informație, de rigoare și de responsabilitate a meseriei în relație cu publicul și până la urmă cu el însuși în primul rând. Publicul este o consecință, nu este împărțit din creație, ci împărțit din receptare.

După atâtea cuvinte, să mai vedem și niște imagini din expoziție…

Concluzia?

O expoziție impresionantă realizată de un artist de mare valoare. Îi dorim mult succes și în perioada următoare…

Aristotel Bunescu, director al Agenției de Presă Culturală și Sportivă – APCS, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, membru al Consiliului Director al Asociației Artiștilor Plastici – București – AAPB

ANCA COLESCU, o pictoriță de valoare, declară: ,, Sunt pasionată de lumină”. Iar noi suntem pasionați de tablourile sale…

Un zâmbet luminos de la ANCA COLESCU, pictorița care ne invită în minunatul său univers artistic…Mulțumim frumos !

La introducere o să precizez faptul că am mulți prieteni în orașul Iași. Din anii studenției, din perioada maturității, dar și a vârstei înțelepciunii la care am ajuns acum. Toți sunt oameni deosebiți, cu multă sensibilitate și ce e mai important, te poți baza mereu pe ei… Începând de azi, știu la Iași un mare artist. Este vorba de distinsa doamnă Anca Colescu… După un scurt dialog introductiv, veți vedea câteva din impresionantele sale tablouri…

-Petru început vă rog să vă prezentați pentru cei care nu vă cunosc.

-Mă numesc Anca Colescu și sunt pasionată de lumină.

Nu știu cât de multă lume își pune întrebări referitor la procesul de a percepe vizual obiectele sau culorile. Faptul că noi toți avem nevoie de o sursă de lumina pentru a vedea realitatea reflectată, faptul că orice suprafață reflectă doar o anumită lungime de undă a luminii, absorbindu-le pe celelalte este absolut fascinant pentru mine.

Așadar lumina a fost cea care m-a atras în câmpul quantic, acolo unde toate posibilitățile există, și acolo unde eu mi-am împletit cununa sufletului culegând un buchet de talente diverse pe care să le practic spre a oferii lumina celor din jurul meu.

În domeniul construcțiilor și arhitecturii am o educație formală universitară, dar ca Artist Vizual sunt complet autodidact pentru că îmi place să experimentez cu formele, texturile și culorile pe o pânza imaculată unde nu au fost nici măcar creionate limite artistice. După ce am absolvit Facultatea de Construcții și Arhitectură la Iași, am locuit în Toronto timp de 20 de ani, lucrând cu pasiune în domeniul ingineriei și inspecției în construcții. Revenind la Iași în 2017, mi-am dedicat mai mult timp actului artistic, întotdeauna învățând și împingând granițele zonei de confort până când descopeream ceva nou, evoluând din experiență și câștigând mai mult prin acest proces personal.

-Cum a fost anul 2023 pentru arta dumneavoastră ?

-Anul trecut a fost un an în care am avut șansa de a realiza împreună cu artista Diana Andrei expoziția “Magic Land”, care a fost deschisă publicului ieșean la Galeria de artă Victoria. Situată la kilometru 0 al Iașului, Galeria de artă Victoria ne-a fost și atelier, și școală, și spațiu muzeal și casă.

Ne-am dorit o expoziție altfel, o expoziție interactivă în care vizitatorii să poată experimenta pictura la șevalet, culoarea, instrumentele de aplicare pe pânză și să-și poată lăsa amprenta personală pe câteva dintre pânzele noastre pregătite special pentru a fi lucrări colaborative. Pe durata expoziției am avut câteva ateliere creative organizate atât pentru copii cât și pentru adulți. Am primit un feedback extraordinar în urma acestei expoziții, feedback venit din partea tuturor admiratorilor de artă și frumos care au pășit în povestea noastră, în “Magic Land”. Ca urmare, am continuat colaborarea cu Diana Andrei pentru un alt proiect deosebit care a implicat un număr de opt artiste, proiect numit ArtFeminiTUdine. Acest ultim proiect s-a derulat în luna Martie 2024 și a fost o adevărată manifestare artistică pentru a sărbători prin artă femeia, cu atitudine.

–Ce visați pentru a doua jumătate a anului 2024, dar și pentru următorii ani?

–În primul rând visez la pace! Visez la ziua în care recunoaștem lumina divină din omul de lângă noi. În plan artistic, îmi doresc foarte multe. Visez cu ochii deschiși la spații moderne, în clădiri reabilitate, care pot aduce Iașului un patrimoniu imobiliar extraordinar dedicat artei. Este foarte mult potențial în această direcție. Tot ce ne trebuie ca să urnim munții din loc sunt purtătorii de lumină care să construiască altruistic această viziune cărămidă cu cărămidă.

–Foarte frumos, felicitări ! Acum, după atâtea cuvinte să vedem și niște minunate imagini…

Concluzia?

Impresionant cu adevărat ! De mult timp nu am văzut asemenea lucrări, de mult timp nu am întâlnit un asemenea artist care să fie viu, plin de proiecte care implică și alți oameni de toate vârstele. Adică demersuri artistice dincolo de o simplă expoziție, cu tablouri pe simeze…Felicitări din toată inima. Pentru viitor, urăm invitatei noastre speciale de azi, inspirație, energie, optimism…La final, pun semnătura dar și o imagine cu mine să știe lumea cine a scris acest articol…

Aristotel Bunescu, director al Agenției de Presă Culturală și Sportivă – APCS, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, membru al Consiliului Director al Asociației Artiștilor Plastici – București – AAPB

Imagine realizată de pictorul Traian Nica

P.S. Artiștii, oamenii de cultură – pictori, poeți, prozatori, muzicieni – mici întreprinzători, firme, dar și oameni obișnuiți care doresc o promovare similară – cititorii vor povești de viață –  vor scrie pe contul de Facebook Aristo Bunescu. Vă rugăm redistribuiți.

Doamna Doina Indrea, o pictoriță de valoare, este autoarea tabloului ,,Povestea salcâmulu”

Doamna Doina Indrea se inspirtă de la natură pentru tablourile sale impresionante …Felicitări din toată inima…

Înainte de prânz, dar și seara, fac zilnic o plimbare cu soția pe străzile Bucureștiului. Pentru menținere fizică, pentru mișcare și… somn odihnitor. De cele mai multe ori, evităm zonele aglomerate și mergem în parcuri, ori în apropierea grădinilor. Vedem acolo totul înverzit, totul înflorit..Când putem, ajungem la salcâmi și încercăm să prindem și noi parfumul inegalabil al florilor.

Flori de salcâm…

Dar, eu ajung acasă și mai deschid din când în când calculatorul.

Aici mă așteaptă un alt copac… salcâmul pictat de doamna Doina Indrea.

Am cerut detalii chiar de la artistă…

Tabloul – ,,Povestea salcâmului”

-Cum a apărut proiectul acestui tablou? Nu a existat un proiect.

Tabloul s-a născut pur și simplu. Obișnuiam, eu, împreună cu prietena mea și colegă de pictură, să ne întâlnim duminica și să pictăm împreună… Într-o zi de duminică, m-a invitat la ea, să pictăm în aer liber, în grădină. Am acceptat cu mare drag. Era o zi de aprilie, neobișnuit de caldă, însă soarele nu se vedea nicăieri. Ulterior am aflat că era ascuns de praful din deșert, nu știu dacă este adevărat.

Grădina era superbă. Erau înflorite gălbenelele. Și pomii erau înfloriți. Prietena mea și soțul ei, mi-au prezentat fiecare copăcel și povestea lui… M-a impresionat mult povestea salcâmului (soțul Luminiței este copilul din poveste) și, nu întâmplător, când am început să pictez, am avut în peisajul din fața ochilor și salcâmul, doar că nu am conștientizat imediat. A durat ceva timp până când am terminat tabloul, a fost minunat să pictez în direct. A fost pentru prima dată. Desigur, nu am reușit să-l finalizez, acolo, iar acasă, fără sursa de inspirație – natura, mi-a fost mult mai greu. Ajunsă acasă și privind tabloul, am început să scriu povestea. Tabloul se născuse, deja.

-Ce dimensiuni are și în ce tehnică este făcut?

-Tabloul este pictat în ulei pe pânză cu șasiu, dimensiuni 30×30, tehnică mixtă, cuțit și pensulă, nu necesită înrămare.

-Unde este acum această lucrare?

-Deocamdată se găsește la mine, nu știu încă cine va fi posesorul acestui tablou.

– Vă rog să transmiteți un mesaj pentru cei care vă admiră necondiționat tablourile pe internet…

-Urmăritorii paginii mele sunt oameni care mă cunosc, oameni care mă susțin, oameni pe care, poate, îi inspir, dar au apărut și oameni noi și sunt foarte bucuroasă. Nu știu ce vânt îi aduce pe pagina mea, dar vreau să le transmit o stare de bine, de speranță, pagina mea să fie un izvor de iubire și împuternicire pentru oameni.

Am observat că oamenilor le plac poveștile. Informația ajunge mult mai repede la sufletul omului, prin artă, fie ea poezie, proză, pictură, muzică, etc. Iar omul vrea să fie iubit. Eu vreau să le amintesc oamenilor că sunt iubiți, și să le transmit din învățăturile mele, care m-au adus în acest stadiu al vieții, de care sunt foarte mulțumită, și pentru care îi sunt recunoscătoare lui Dumnezeu.

Poveștile mele sunt inspirate din realitate.

–Care sunt proiectele artistice pentru viitorul apropiat, dar și cel îndepărtat?

-Pe viitor aș vrea să aduc cât mai multă valoare oamenilor, să îmbin scrisul cu pictura, să particip la expoziții, să merg în tabere de pictură, și să fac multe alte lucruri, potrivite sufletului meu.

Vă trimit o poză din grădina prietenei mele…

Concluzia?

Am intrat din nou cu mare plăcere în universul tablourilor semnate de doamna Doina Indrea…Am descoperit o nouă ,,comoară”. Așa este pentru mine…Povestea salcâmului… Îi dorim pictoriței inspirație, energie creatoare, noi și noi tablouri de valoare. La final pun o semnătură, dar și o imagine cu mine să știe cititorii cine este autorul articolului…

Aristotel Bunescu, director al Agenției de Presă Culturală și Sportivă – APCS, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, membru al Consiliului Director al Asociației Artiștilor Plastici – București – AAPB

Imagine realizată de pictorul Traian Nica

P.S. Artiștii, oamenii de cultură – pictori, poeți, prozatori, muzicieni – mici întreprinzători, firme, dar și oameni obișnuiți care doresc o promovare similară – cititorii vor povești de viață –  vor scrie pe contul de Facebook Aristo Bunescu. Vă rugăm redistribuiți.

Radu dă știri bune …

Hromada, umar dislocat in partida cu F.C.S.B.

Radu Popa

Jucatorul Rapidului, slovacul Jakub Hromada s – a accidentat grav in meciul cu F.C.S.B. din etapa a – 5- a Play Off – ului Superlugii Romaniei. In varsta de 27 de ani, Hromada a venit la Rapid de la Slavia Praga in luna februarie.

Dislocare de umar

In partida mentionata, dupa circa o jumatate de ora, jucatorul slovac a cazut rau si s – a accidentat grav la bratul stang.
El a parasit terenul, urcand intr -o ambulanta care l – a dus direct la spital. Odata ajuns, medicii au constatat ca fotbalistul avea umarul dislocat. El a inceput, deja, recuperarea, dar ar putea lipsi de pe teren circa trei saptamani, ceea ce ar insemna ca, pentru el, restul actualului sezon ar fi compromis.

Ravel si Stravinski la Sala Radio

Radu Popa

Vineri, 31 mai 2024, Sala Radio din Capitala va gazdui un eveniment muzical de marca.
Orchestra Nationala Radio va prezenta concertul „Ravel & Stravinski”, la care vor participa Orchestrele si Corurile Radio Romania.
Dirijor va fi Giuseppe Mengoli (Italia), iar solist, Florin Mitrea, la pian.
In program vor figura:

• „La Valse”, de Maurice Ravel;
• Concertul in sol major pentru pian si orchestra, de Maurice Ravel;
• „Pasarea de foc”(versiunea 1945), de Igor Stravinski.
• Marcel Iures intr-un rol de exceptie

Premiera „Creatorul de teatru”

Radu Popa

Joi, 25 aprilie 2024, de la ora 19.00, la Sala „Atelier” a TNB, are loc premiera cu piesa „Creatorul de teatru” de Thomas Bernard. In rolul principal va evolua inegalabilul Marcel Iures.

Nebunul si arta

Bruscon este un bufon, dar nu unul obisnuit, ci un personaj care cauta absolutul in arta. Actor, autor si regizor, el izbucneste in tirade impotriva mediocritatii, vocifereaza despre orice subiect, fie ca este despre societate, politica, teatru.
El rabufneste impotriva conditiilor ce ii sunt oferite deoarece nimeni si nimic nu se poate ridica la inaltimea pretentiilor sale.

Realizare prestigioasa

Regia spectacolului este semnata de Alexandru Dabija.
Din distributie fac parte:
Marcel Iures, Alexandru Bindea, Ana Ciontea, Alexandra Salceanu, Conrad Mericoffer, Victoria Dicu.

O calatorie imaginara prin labirintul creierului uman

„Incognito”, de Nick Payne, la Sala Atelier a TNB

Radu Popa

Joi, 9 mai 2024, de la ora 19.00, la Sala Atelier a TNB, are loc soectacolul „Incognito”, de Nick Payne, unul dintre cei mai cunoscuti dramaturgi britanici.

Trei povesti de viata

Spectacolul prezinta trei povestiri, doua dintre acestea fiind inspirate de fapte reale.
Una dintre acestea prezinta furtul creierului faimosului savant Albert Einstein, alta reda povestea unui pianist care, in urma unei operatii pe creier, isi pierde memoria recenta. Cea de a treia, fictionala, reda cazul Marthei, un neuropsiholog ce incearca sa se cunoasca pe sine, in timp ce exploreaza mintea pacientilor sai.
Din distributie fac parte:
Monica Davidescu, Aylin Cadir, Ovidiu Cuncea

In luna mai, a – 77 – a editie a Festival International al Filmului de la Cannes

Radu Popa

In perioada 14 – 25 mai 2024, in Franta urmeaza sa se desfasoare cea de a -77 -a editie a Festivalului International de Film de la Cannes, in Palatul Festivalurilor si Congreselor din celebra statiune de oe Riviera Franceza.
La eveniment vor participa 11 filme de scurt – metraj si 18 pelicule la Sectiunea „Cinef”.

„Tango Autentico” la Sala Radio

Analia Selis, 20 de ani de activitate artistica si 10 ani pentru tangouri

Radu Popa

Miercuri, 29 mai 2024, de la ora 19.00, la Sala Radio din Capitala, va avea loc spectacolul „Tango Autentico” sustinut de Analia Selis, cu prilejul sarbatoririi a 20 de ani de cariera artistica si a 10 ani de cand intetpreteaza tangouri.

Invitati argentinieni

Alaturi de interpreta din Romania, vor urca pe scena doi invitati din Argentina, foarte apreciati in domeniul tangoului: Julian Caeiro (pian si aranjamente muzicale) si Damian Foretic (bandoneon).
Repertoriul concertului a fost alcatuit, mai ales, oe baza tangoului romanesc interbelic si cuprinde melodii celebre precum: „Pe bolta, cand apare luna”, „Sub balcon eu ti-am cantat o serenada”, „Mana birjar”, „Daca nu te cunosteam”.

Polo masculin

Finala mica a Campionatului National – Meci 2

Sambata, 27 aprilie 2024, de la ora 11.00, se va desfasura cel de al doilea meci al finalei mici a Campionatului National de Polo Masculin, intre echipele C.S.M. Oradea si Rapid Bucuresti.
Partida se va juca la Bazinul Oradea.
Primul meci a fost castigat de poloistii oradeni, care conduc cu 1- 0 la scorul general.
Rapidistii vor lupta pentru egalare si pentru a reveni in Giulesti pentru mecul 3 si, daca este cazul, si pentru meciul 4.

Povestea tabloului ,,Cala” semnat de Andrei Maria Magdalena (Pagina de Facebook Maria Magdalena Art Gallery)

Un valoros pictor din Italia, patri artelor, vă salută cu un zâmbet luminos. Este vorba despre …Andrei Maria Magdalena (Pagina de Facebook Maria Magdalena Art Gallery)

Încep aceste rânduri cu o mărturisire. De mai mult timp urmăresc, în spațiul virtual, tablourile semnate de un pictor de valoare. Este vorba despre Andrei Maria Magdalena (Pagina de Facebook Maria Magdalena Art Gallery)…

În urmă cu câteva zile, am văzut o lucrare a sa care m-a impresionat în mod deosebit. Este vorba despre ,,Cala”.

Cala este o floare extrem de distinsă, un adevărat simbol al eleganței.

…Așa se explică foarte ușor faptul că i-am adresat valoroasei artiste invitația de a ne oferi câteva detalii despre acest tablou.

-Bun găsit! Când a fost făcută această lucrare?

-Bună ziua lumii întregi!

Mulțumesc frumos domnului Aristotel Bunescu pentru promovarea artei mele și pentru atenția acordată.

Tabloul a fost început acum trei săptămâni dar l-am finalizat acum câteva zile.

-Care este povestea sa?

-Această lucrare a început ca un exercițiu pentru lucrul în cuțit. Am decis ca în această perioadă să îmi perfecționez această tehnică care mă atrage mult.

-Ce dimensiuni are și în ce tehnică este elaborat?

-Tabloul are dimensiunea de 40/50 cm, este în ulei, iar subiectul – cala, care a înflorit frumos pe balcon.

– Ce destinatar are? Unde este acum tabloul?

-Deocamdată această lucrare nu are destinatar, este acasă la mine. Dacă se va găsi persoană care să rezoneze cu tabloul, care iubește culoarea și îi transmite un mesaj puternic, bineînțeles că va ajunge la ea.

– Vă rog să transmiteți un mesaj celor care vă admiră, în mod necondiționat, lucrările pe internet…

-Mulțumesc tuturor care mă urmăresc pe pagina de Facebook: Maria Magdalena Art Gallery. Mulțumesc tuturor care mă suportă în această aventură și mai ales mentorilor grupului Phoenix dar și colegilor mei. Mulțumesc!!! fără voi nu ajungeam la aceste rezultate.

În această perioadă voi dedica mai mult timp picturii, iar la vară voi participa în tabăra de pictură organizată de Mariana Șerban, Roberta Neamțu și Nelu Mestecăneanu pentru a ne pregăti pentru o inedită și inovatoare expoziție de pictură. Fiți cu ochii pe noi! Va fi o surpriză!

Îmi doresc, pentru viitorul mai îndepărtat, să pot organiza o primă expoziție personală poate la Roma sau de ce nu în România.

Doresc tuturor urmăritorilor online și nu numai zile frumoase cu bucurie!

( Andrei) Maria Magdalena Art Gallery.

Concluzia?

Cu adevărat impresionant. Este o vorbă. Cu o floare nu se face primăvară. Dar, acum, cu o singură floare noi am putut înțelege din nou că ne aflăm cu toții în fața unui pictor adevărat… Andrei Maria Magdalena (Pagina de Facebook Maria Magdalena Art Gallery). Îi dorim din toată inima inspirație, energie creativă, succes mare la tabăra de pictură din vară, dar și la o viitoare expoziție personală la Roma, ori în România. La final, mai pun o semnătură, dar și o imagine să știți, dragi cititori, cine a scris aceste rânduri. Sânătate și nu uitați să…zâmbiți!

Aristotel Bunescu, director al Agenției de Presă Culturală și Sportivă – APCS, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, membru al Consiliului Director al Asociației Artiștilor Plastici – București – AAPB

Imagine realizată de pictorul Traian Nica

P.S. Artiștii, oamenii de cultură – pictori, poeți, prozatori, muzicieni – mici întreprinzători, firme, dar și oameni obișnuiți care doresc o promovare similară – cititorii vor povești de viață –  vor scrie pe contul de Facebook Aristo Bunescu. Vă rugăm redistribuiți.

EMINESCU – O lume dăruită nouă,

Acasă la Bădița Mihai

AUTORI: Profesor de Matematică gr. I Constantin HĂRĂBOR – Autor și coordonator de proiect;

Profesor definitiv de Limba română și Engleză Andreea COSOSCHI – responsabil de acțiune.

Proiectul Orizont Eminescu Mihai – Internațional (acronim POEM- I) conceput în anul școlar 2022 -2023 de o echipă de profesori inimoși de la Școala Gimnazială Orizont din București are o evoluție fascinantă….

Astfel, în vara anului 2023 el a ajuns în Hamilton, Ontario, Canada, unde a fost prezentat la Săptămâna Internațională de Cultură Română, de o echipă formată din doi profesori și o elevă. Aici el a fost foarte bine apreciat de participanții la acest eveniment internațional. Ca urmare și-a găsit doi parteneri din Canada: Parohia Ortodoxă Română “Sf. Ioan Botezătorul” din Kitchener și Asociația Cultural-Artistică “Muzidava” din Waterloo, Ontario. Apoi, la sfârșitul anului 2023, el a ajuns în Australia, unde a fost prezentat de autorul de proiect Academiei Australia- România pentru Cultură din Sydney și Asociației Române Doina din Queensland, Brisbane. Conducerile acestor asociații au solicitat cu entuziasm să devină parteneri în proiect. Tot în Australia, la capătul lumii, am fost pus înlegătură cu un mic grup de elevi români din Istanbul care au devenit participanți la activitățile artistice din proiect.

Similar s-a întâmplat și după ceproiectul a fost prezentat la Chișinău Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, care ne-a găsit ca partener activ în proiect Colegiul Pedagogic “Alexei Mateevici” din capitala Republicii Moldova.

Acești parteneri au dovedit concret dragostea lor pentru geniala creație eminesciană prin participarea entuziastă la spectacolul “Porni Luceafărul… 174 ani de Nemurire” pe care l-am organizat pe 19.01 la Palatul Național al Copiilor.

După această acțiune de răsunet, echipa de proiect a făcut o evaluare a drumului parcurs și o proiecție în viitor. Așa s-a decis că estetimpul ca POEM-I să ajungă la Botoșani, Ipotești și Agafton ca să-l prezentăm POETULUI MAXIM ! Am denumit această acțiune din Proiect: “Acasă la Bădița Mihai”.

Ea a constat într-o excursie a 16 elevi, 2 profesori și doi oaspeți de seamă: actorul și cantautorul Sergiu Cioiu și doamna Maria Bocor – artist coregraf și profesoară de balet -, desfășurată în perioada 19 – 21 aprilie. Pentru desfășurarea în bunecondiții a acțiunii și, mai ales, în vederea atingerii tuturor obiectivelor educative ale POEM-I, am cooptat în Echipa de proiect pe doamna profesoară de limba română și franceză, învățătoare la bază, de la Școala nr. 12 Botoșani, Minodora Topală – cu o bogată experiență în domeniul proiectelor educative școlare și extrașcolare. Cu ajutorul dânsei am stabilit aspectele organizatorice (cazare, masă, etc.), Programul detaliat, un parteneriat cultural-educativ cu Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii “Mihai Eminescu”, prin amabilitatea și implicarea entuziastă a domnului ing. Daniel Tupiluș – Director adjunct, precum și cu Biserica Uspenia Botoșani.

Trandafir POEM – cadou pentru Bădița Mihai

     În prima zi, vineri 19.04, după ce am ajuns la Botoșani și ne-am cazat, am parcurs un traseu mirific: prin centrul vechi al orașului începând de la bustul statuar și placa cemarchează locul unde a fost casa unde s-a născut Luceafărul, Biserica Uspenia – unde a fost botezat, până în Parcul Eminescu unde sunt trei statui superbe ale lui Mihai Eminescu, operele sculptorului clujean Ovidiu Protopopescu. Pe tot parcursul acestui traseu sunt scrise pe plăci de marmură cu socluri din piatră toate cele 98 de strofe ale magistralului poem eminescian Luceafărul, o idee formidabilă. În principalele puncte ale acestui traseu, celebrul actor Sergiu Cioiu a recitat poezii de Mihai Eminescu amplificând astfele fectul educativ al acțiunii, prin trăirea unei emoții artistice. Acesta a fost primul contact direct cu… spiritul eminescian.

A doua zi de dimineață am fost la biserica Uspenia, unde ne-am închinat, iar Preotul Andrei Constantin ne-a făcut o slujbă de binecuvântare. A fost o zi de-a dreptul miraculoasă, în primul rând că, dacă toate zilele înaintea sosirii noastre vremea a fostu râtă, foarte rece și ploioasă, de dimineață a ieșit soarele și a fost o vreme absolut superbă. În al doilea rând a fostrecitarea dumnezeiască a Rugăciunii lui Mihai Eminescu de către Sergiu Cioiu, iar apoi noi toți, elevi și profesori, am spus împreună această minunată Rugăciune. La sfârșit, enoriașii bisericii ne-au dat fiecăruia câte un măr și un colăcel, privindu-ne cu multă admirație.

Prin grija doamnei Minodora Topală am beneficiat pe tot parcursul acestei miraculoase zile de un jurnalist și fotoreporter inedit – fosta ei elevă Anisia Amarioarei, actualmente elevă în clasa a VI-a la Liceul Teoretic Grigore Antipa și reporter la revista pentru copii și adolescenți BUZZ din Botoșani. Ea a făcut pe tot parcursul vizitei fotografii și înregistrări video profesioniste.

Apoi am plecat la Ipotești, unde am fost primiți călduros de directorul adjunct și doamna Oana Buzatu- Muzeograf gradul 1A. Fiecare elev a primit cadou un pliant, un semn de carte și un magnet prntru frigider, iar adulții au primit în plus câte un exemplar din superba carte “ Ipotești-Memoria unei case” – o adevărată bijuterie editorială și ultimul volum din elevata revistă “GLOSE” a Centrului Național de Studii “Mihai Eminescu”. Noi am dăruit e-book-ul Proiectului, Afișul cu sigla POEM-I, precum și articole despre proiect din Curierul Național și Tribuna Învățământului.

După aceea am făcut un tur ghidat în care am văzut, înțeles și simțit mediul cultural elevat în care a copilărit Bădița Mihai, frații și surorile lui. În acest sens ne-au ajutat foarte mult prezentarea făcută de doamna muzeograf, dar și faptul că, de exemplu, în salonul de primire a oaspeților familiei Poetului, talentatul nostru prieten Sergiu a recitat emoționant, până la lacrimi, poeme eminesciene, sau, cu noi așezați în pridvorul casei și pe scările ei, a citit superbul Basm al lui Geo Bogza – prin care el își imaginează de ce Dumnezeu a făcut posibilă nașterea Luceafărului poeziei române pe aceste meleaguri binecuvântate.

În continuare, cu mic cu mare, am montat în frumosul parc al Memorialului expoziția internațională: “Orizont Plastic Eminescian” cu picturi și desene ilustrând poezii ale Bardului național, realizate în cadrul POEM-I de către elevi ai școlii noastre sub îndrumarea profesoarei de desen gradul I Sabina Cozma, precum și de copii români din Australia (Brisbane), Canada (Kitchener), Republica Moldova (Chișinău), Turcia (Istanbul). La “simeză” au fost puse două capodopere: una a doamnei profesoare Sabina Cozma – sigla Proiectului și cealaltă a elevei Maria Rotaru din clasa a VI-a C, acestea fiind și reproduse pe Coperta I, respectiv IV ale Cărții Proiectului. În continuare s-a desfășurat în Amfiteatrul Memorialului un recital de poezie eminesciană susținut de elevii noștri și completat de surorile Ecaterina și Valentina Cozma – eleve la Școala 12, Botoșani, care ne-au încântat interpretând cântece pe versurile Poetului, spectacol la care au asistat și mulți vizitatori. În acest context, prietenul Sergiu a făcut și un scurt curs practic de recitare a poeziei, adică o lecție de învățare activ-participativă, cu accent pe latura de trăirea fectivă/emoțională. Apoi a fost rândul fotoreporterului Anisia, care s-a împrietenit cu elevii noștri și a făcut cu ei o scurtă lecție practică de fotografie artistică, ceea ce se numește înnoul limbaj de lemn: “learning by doing, living and filing”.

Ca o materializare a profundului respect, dragostei și admirației pe care le avem, nutrim și cultivăm la elevi pentru genialul “Bădița Mihai”, am plantat împreună, în fața casei lui, un trandafir arborescent cu flori roșii. Evident că ne-am dus și la Lacul codrilor albastru, iar aici s-a petrecut ceva interesant: după ce Marele nostru Prieten Sergiu ne-a încântat iarăși sufletul recitând din Eminescu, mulți elevi care până atunci nu îndrăzniseră s-au dezlănțuit recitând cu bucurie…

După-amiază ne-am deplasat la Mănăstirea Agafton unde trei mătuși ale Poetului, surori ale mamei sale: Sofia, Fevronia și Olimpiada au fost călugărițe, iar ultima, Maica Olimpiada a fost Stareță, și am vizitat mormintele lor. Am arătat elevilor acest colț de Rai unde copilul Mihai venea cu multă plăcere, admira “codrii de aramă” , “fiind băiet, păduri cutreieram..”, etc. A fost iarăși un moment de emoționantă percepere a spațiului eminescian, datorat și prezentării documentate și emoționante a locului de către Stareța actuală a Schitului – Maica Stavroforă Ambrozia Hrițuc. Vrăjiți de frumusețea paradisiacă a locului, văzând și tabăra de elevi “Codrii de Aramă” de lângă Mănăstire, câțiva elevi au propus să organizăm, în viitor, ca o activitate distinctă în cadrul POEM-I, o tabără de zece zile aici, idee agreată de toți ceilalți participanți.

Îmbogățiți sufletește cu aceste minunate experiențe, duminică dimineață am plecat spre ultimul obiectiv al excursiei, anume vizitarea uluitorului monument “Arborele Eminescu” din centrul orașului Onești. A fost iarăși un moment înălțător, așa cum se poate vedea și din fotografia alăturată.

În final ne-am întors fericiți și mult mai bogați sufletește să povestim acasă – părinților, la școală – colegilor, ce lucruri minunate am văzut și ce experiențe am trăit. Iar noi, adulții organizatori, am fost fericiți când i-am văzut și simțit pe copii care au participat foarte mulțumiți și încântați, fapt subliniat și de comentariile părinților care au avut posibilitateasă ne urmărească via Facebook și  WhatsApp. Transcriem aici doar un astfel de mesaj: “Minunate locuri, frumoasă atmosferă! Copii frumoși și talentați, Dascăli Excepționali!”. Iar noua membră în echipa de proiect – Minodora Topală a scris pe blogul ei denumit “Drumuri de Poveste – Oameni de Poveste”.

“Pentru mine, participarea la acest proiect a însemnat o doză de energie nebănuită pe care o găsesc mereu în preajma copiilor, noi prieteni Andreea, Sergiu și Maria, precum și regăsirea unei vechi prietenii cu Costel, matematician ca formare, dar cu poezia în suflet, un om de cultură, un neobosit călător și care se îmbogățește…DĂRUIND ! “

Impresiile celebrului Actor și cantautor Sergiu Cioiu despre proiect

A fost o superbă călătorie, în lumea în care s-a născut “poetul nepereche”, o lume care emoționează și te îndeamnă să cauți, dincolo de operă, fapte descoperind locuri și obiecte atinse de demiurgul a cărei genialitate trece prin timp și ne fascinează.

A fi înconjurat de acești copii minunați, a mânca alături de ei, a porni ziua împreună, mi-a întărit încrederea că pot avea încredere într-un viitor mai bun, viitorul lor, la care își dau obolul oameni puternici și frumoși, ca acești învățători care, cu grijă și dăruire, îi însoțesc pe drumul cunoașterii.

Constantin Hărăbor, inițiatorul și realizatorul acestui proiect, a știut să găsească oameni puternici, frumoși care au înțeles valoarea educativă, au sprijinit și sprijină realizarea acestui excepțional proiect. Țin să îi mulțumesc pentru invitația de a participa și de a mă implica, citind din creația eminesciană!

Pentru mine, a fost o experiență îmbogățitoare, pentru care le mulțumesc copiilor de la școala gimnazială Orizont, din București, profesorilor care sunt alături de acest proiect, Proiectul Orizont Eminescu Mihai – International,

Doamnei profesoare Andreea Cososchi, ca și minunatei gazde de la Botoșani, Ipotești și Agafton, Doamna profesoară Minodora Topală.

Urez succes deplina cestui generos proiect!

Sergiu Cioiu….

Acum să mai vedem și alte imagini frumoase

Plantare trandafir POEM

Sergiu recitând poezii la Lacul cotrilor albastru

Expoziția Orizont plastic eminescian

Biserica Uspenia Botoșani

– 000 –

  Dragi cititori, aici se termină corespondența electronică primită de la Profesorul de Matematică gr. I Constantin HĂRĂBOR – Autor și coordonator de proiect. Desigur, m-am grăbit să o pun în valoare pe fluxul articolelor publicate cotidian de Agenția de Presă Culturală și Sportivă. Menționăm că toate fotografiile și videourile făcute cu mare talent la proiectul amintit sunt ale Anisiei AMARIOAREI, REPORTER si FOTOREPORTER al BUZZ.

Aristotel Bunescu, director al Agenției de Presă Culturală și Sportivă – APCS, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, membru al Consiliului Director al Asociației Artiștilor Plastici – București – AAPB

P.S. Artiștii, oamenii de cultură – pictori, poeți, prozatori, muzicieni – mici întreprinzători, firme, dar și oameni obișnuiți care doresc o promovare similară – cititorii vor povești de viață –  vor scrie pe contul de Facebook Aristo Bunescu. Vă rugăm redistribuiți.

RADU DĂ ȘTIRI …

Top meciuri cu cea mai mare asistenta in actualul sezon in Superliga:

1. F.C.S.B. – Rapid(Play Off): – 2-2 45 143 spectatori;
2. Rapid – F.C.S.B.(Retur sezon regulat): 4 -0
   – 43 283 spectatori;
3. F.C.S.B. – Rapid (Tur sezon regulat): 1 – 2
   – 40 563 spectatori

Rapid castiga primul meci al „finalei mici” la volei feminin

Radu Popa

Echipa de volei feminin Rapid Bucuresti a castigat primul meci al „finalei mici” disputat impotriva echipei C.S.M. Targoviste cu scorul de 3 – 1 la seturi(20 – 25, 25 – 18, 25 – 21, 26 – 24).

Miercuri, 24 aprilie 2024, in etapa a – 6 – a din Play – Off, Farul – Rapid

Radu Popa

In cadrul celei de a- 6 – a etape din Play – Off – ul Superligii Romaniei, miercuri, 24 aprilie 2024, de la ora 19.00, la Ovidiu, se va disputa meciul dintre Farul si Rapid.
In prezent, echipa de la malul marii ocupa locul trei in clasament, cu 32 de puncte, iar Rapid se afla pe pozitia a cincea, cu 29 de puncte.

Stagiunea de jazz

ARCUB Jazz Live la Hanul Gabroveni

Radu Popa

Miercuri, 24 aprilie 2024, de la ora 19.00, la Sala Mare ARCUB – Hanul Gabroveni, Stagiunea „ARCUB Jazz Live” prezinta „Sorin Zlat Trio”. Acestia vor interpreta un concert intitulat „Changing Times” care se doreste a fi un amalgam de cool jazz, post – bop, jazz contemporan si muzica de avangarda.

My way

Frank Sinatra Tribute Concert

by „Sinatra Singing Room”(Italia)

Miercuri, 8 mai 2024, la Beraria H, din Parcul Herastrau, va avea loc un concert in memoria inegalabilului Frank Sinatra.
Accesul este permis incepand cu ora 18.00, iar spectacolul va incepe la ora 21.15.
„Frank Sinatra Tribute Show” va fi prezentat de italienii de la „Sinatra Swingin’ Room”.

Arta contemporana in centrul Bucurestiului

Red Art Fair, editia a doua

Radu Popa

La Hotel Caro din Capitala va fi organizat, in perioada 16 – 19 mai 2024, „Red Art Fair”, editia a doua. Vizitatorii vor avea ocazia de a trai o experienta artistica unica. Acestia vor putea efectua tururi ghidate prin „Sculpture Park” si „RAD Design” si vor avea oportunitatea de a purta dialoguri captivante cu artisti profesionisti.

Concertul „Maria lu’ Tanase” la Restaurantul „14 – th Lane”

Omagiu adus „Reginei cantecului popular romanesc”

Radu Popa

Sambata, 27 aprilie 2024, de la ora 19.30, la Restaurantul „14 – th Lane” din Capitala, are loc un eveniment special dedicat celei supranumite „privighetoarea muzicii populare romanesti”, legendara Maria Tanase.
„Marius Mihalache & Band” pun in scena proiectul „Maria lu’ Tanase”, un omagiu adus „Reginei cantecului popular romanesc”, Maria Tanase.
Invitat special in cadrul evenimentului va fi Mihai Margineanu.

Seara spaniola la Sala Radio

Radu Popa

Vineri, 17 mai 2024, ora 19.00, la Sala Radio din Capitala va avea loc o „Seara spaniola”. Vor participa Orchestrele si Corurile Radio Romania.
Dirijor va fi Gabriel Bebeselea, iar solista, Leticia Moreno, la vioara.
In program figureaza: „Ed Lalo – Simfonia spaniola in Re Minor pentru vioara si orchestra, op.21; M.de Falla – Tricornul.”

Vineri, 10 mai 2024, Opera Romana

„Don Carlo”, opera in patru acte de Verdi

Radu Popa

Vineri, 10 mai 2024, ora 19.00, la Opera Nationala din Bucuresti va avea loc un spectacol cu opera „Don Carlo” de Giuseppe Verdi.
Vor participa Corul si Ansamblul de Balet al Operei Romane

Dragoste si politica

Pasiunea si lupta pentru putere se intrepatrund intr – o poveste plina de dramatism.
Don Carlo, indragostit de Regina Elisabeta si prins in valtoarea intrigilor politice din Spania, pleaca in Flandra pentru a -si indeplini visurile

Rapid – Universitatea Craiova in Giulesti

Radu Popa

Luni, 29 aprilie 2024, de la ora 20.30, pe Superbet Arena – Stadionul Giulesti, se va disputa meciul dintre Rapid si Universitatea Craiova, din etapa a- 6 -a a Play – Off – ului Superligii Romaniei.

Prioritate pentru abonati

Biletele pentru abonati s – au pus in vanzare marti 23 aprilie 2024, ora 12.00, astfel:

• marti 23 aprilie, Superbet Arena: 12.00 – 20.00;
• marti 23 aprilie, Gara de Nord, intrarea de la Coloane: 12.00 – 18.00;
  Pentru toti suporterii vanzatea biletelor va avea loc astfel:
• Case de bilete Superbet Arena – Stadionul Giulesti:
  -miercuri, 24 aprilie: 12.00 – 20.00;
  -sambata, 27 aprilie: 12.00 – 20.00;
  -duminica,, 28 aprilie: 12.00 – 20.00;
  -luni, 29 aprilie: 12.00 – 21.15;
• Gara de Nord(intrarea de la Coloane):
  -miercuri, 24 aprilie: 12.00 -18.00;
  -sambata, 27 aprilie: 10.00- 18.00;
  -duminica, 28 aprilie:
  10.00 -18.00;
  -luni, 29 aprilie: 10.00 – 18.00

Achizitie online:
Adresa web: http://www.entertix.ro
Non – Stop

Doamna LUCIA STEFFENS, o poetă adevărată, ne introduce în atmosfera sărbătorii Învierii lui IISUS HRISTOS. Mulțumim frumos!

LUCIA STEFFENS ne invită în minunatul său univers poetic…

MOTTO:

,,Dă-ne Doamne bunătate,

Și pâinea de pe masă,

În pace face-vom de toate 

Primiți-l pe Iisus în casă! „

                                LUCIA STEFFENS

În România au venit zile răcoroase, după zile foarte călduroase. Indiferent de temperatura din termometru, oamenii se pregătesc încet, încet pentru marea sărbătoare a Învierii lui Iisus Hristos. Am ales pentru astăzi să aducem în centrul atenției o poetă de valoare care scrie chiar pe această temă importantă după cum se vede și în Motto. Un scriitor care are la activ 21 de cărți publicate și altele 7 elaborate. Veți putea vedea și dvs, dragi cititori, cateva poeme pe care le semnează, dar asta după un dialog introductiv…

-Vă rugăm să vă prezentați pentru cei care nu vă cunosc…

-MĂ NUMESC LUCIA STEFFENS

SUNT UN CETĂȚEAN GERMAN DE ORIGINE ROMÂNĂ!

LIMBA MATERNĂ.

SUNT NĂSCUTĂ ÎN FRUMOSUL ARDEAL IN ORAȘUL MEDIAȘ, JUDEȚUL SIBIU,LA DATA DE 5 O4 1950.

AM FOST PRIMA GENERAȚIE CU 8 CLASE ȘI ULTIMA CU EXAMEN DE ABSOLVIRE.

AM FĂCUT SCOALA COMERCIALĂ SI ECONOMIE DIN BRAȘOV!

Iubesc literatura universală, dar mai ales literatura română.

-Cum a început legătura dvs cu scrisul ?

-Am început să scriu din anul 2020, am scris până acum 19 cărți de poezii și 2 de proză.

Datorită Facebook am avut o ambiție de a scrie și eu.

…tu poți ce pot și alții…

Așa că trăiesc, visez prin poezii..

Nimeni și nimic nu mă poate opri.

Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-o dat acest har!

Am redactat la mai multe redacții. Deoarece fiecare se bucură să câștige un ban.

-Cum a fost 2023?

-În 2023 am lansat 3 cărți…Două de poezii și o proză..am fost foarte mulțumită și chiar mândră în orașul meu.

Am fost la București la casa Londra, unde am cunoscut oameni noi, critici literari și poeți consacrați…le mulțumesc tuturor celor care m-au primit într-o familie cu brațele deschise!

După această onoare, am fost la Călimănești, invitată de Scriitorul renumit Ion Duluceac și onoratul Domnul scriitor si președinte Barbu de la Râmnicu Vâlcea.

Am petrecut în această tabără a prieteniei scriitori minunați din toate colțurile României și Republica Moldova!

Am trăit clipe literare minunate!

Precizez că sunt de 34 de ani în Germania.

-Felicitări pentru tot! Cum a început 2024 și ce doriți să faceți pana la finalul anului?

-În anul 2024 am avut lansarea la 3 cărți de poezii…Au fost emoții mării.. au venit la Mediaș critici literari, profesori din toate colțurile României… De la București, Tg Mureș, Baia Mare, Brașov, Alba Iulia,  Satu Mare, Sighișoara, Mediaș, rude și prieteni apropiați…

-Ce vă propuneți pentru viitor?

-Am să mai scriu încă 7 cărți de poezii…în următorii ani…le-am  scrise, dar nu redactate.

Pentru mine poezia este viață, iubire, speranță, vise împlinite, neîmplinite. Fără poezie nu pot să trăiesc…Am ajuns la vârsta când drumurile se transformă-n piatră presărată cu flori…poate într-o zi voi pleca în drumul veșniciei și vreau să las copiilor mei și iubitorilor de poezie singura mea avere…carte de biografie

DULCE ȘI AMARĂ POVARA AMINTIRILOR – PREFAȚĂ SCRISĂ DE EXCELENȚĂ SA

AMBASADORUL CULTURII DIN ROMÂNIA GEORGE CĂLIN ȘI PATALAMAUA DESTINULUI! PREFAȚĂ SCRISĂ DE PROFESOR SUCIU NICOLAE…

Publicate la Redacția VATRA VECHE TgMures.

Poezie mele sunt cuprinse în 19 volume

Întâlnirea pe Facebook cu poeți din lumea întreagă mi-a dat curajul să scriu mai departe, pentru care țin să le mulțumesc tuturor! Și le mulțumesc tuturor care m-au încântat cu poezii pe tot parcursul anilor!

-Să vedem niște imagini cu cărți pe care le semnați…

-Multe felicitări pentru cărți! Să vedem acum 3 poezii

Mama

Despărțirea doare tare,

Vântul urlă pe un deal,

Și în loc de sărbătoare 

Înțeleg, că nu te am…

Azi e ziua ta, Măicuță,

Tu trăiești în altă lume..

Eu sunt dragă ta ficuță,

Și cinstesc frumosu-ți nume!

Gânduri multe mă doboară,

Dorul doare în priviri…

Și natura plânge afară,

Printre ploi de amintiri…

Și mai spun și-o rugăciune,

Sufletul mă doare tare!

Mi-ai dat viață și un nume,

Și-un destin în lumea mare!

Crucea tace pe mormânt,

Și pământul zace mut…

Spune-mi, mamă, un cuvânt,

Cânt de leagăn să ascult!

Te iubesc, măicuța mea ,

Veșnica ta pomenire!

Sus pe cer,  ești ca o stea

Să fii înger, ai menire.

Iartă-mă, nu pot veni…

La mormântul tău măicuță ,

Și tăcut te-oi pomeni,

Printre lacrime, desculță…

Și aprind o lumânare,

Și îmi amintesc cu drag,

Va rămâne-o sărbătoare,

Ziua mamei mele-n prag.

Te culeg din amintiri,

Cea mai scumpă și mai dragă,

Să-ți prind dorul în priviri,

Te cuprind cu lumea-ntreagă.

Mamă, azi ,de ziua ta…

Cum o duci în lumi de stea?

Autor Lucia Steffens

Germania

Mă trezesc din vise

Și brusc am înțeles că fără tine,

Viața este tristă-n așteptare,

Nu mai sunt ce îți dorești iubire,

Că anii trec și număr doar cristale.

Nici nu gândesc ce poate să fie,

Că mă trezesc din vis plângând,

Să fug și să mă-mbăt prin poezie,

Atâta doar, astăzi mai știu…

Nu-mi mai aflu locul pe pământ

Doar în versuri ce mă ninge,

Prin depărtări în lacrimi înghețate,

Când sufletul-mi dicta…Mai scrie.

Dar mai trăiesc în sinea mea….

Prin lacrimi de durere și aș spera,

Să-mi văd amorul într-o tăcere,

Căci inima zdrobită, de dor plângea.

Este-o deșteptare-n visul nopții …

Și-o primăvară prin gânduri rătăcite,

Dar primăvara în suflet îmi vorbea…

Rămâi mereu aici … nu dispera…

Îmi caut liniștea deplină-n zori,

Și simt fiorii primăverii…

Doar gândul meu pierdut spera,

Să-mi schimb firea ce plângea!

Nu voi pleca topind dorințe…

Eu, am să aștept, pe mal de dor,

Și lacrima o las,  să se ascundă,

Printre picături de soare-n zori.

Acum mai scriu câte-un poem,

Și simt mereu că sunt mai fericită,

Îmi iau avânt și pot să zbor…

Prin dragostea de mult dorită.

Și de aș putea să mor odată,

Este chemarea de la Dumnezeu,

Am uitat că-mi ești Luceafăr…

Și ai rămas un trubadur erou!

Autor Lucia Steffens

Germania

24 martie 2024

Bad Ems

Printre flori din România

Dimineți, cernute-n plămădire

Gânduri line se strecoară,

Sunt clipe fericite de iubire,

Printre flori de lăcrămioare.

Printre nori de aşteptare,

Picură pe ram de flori,

O ploiță, de iubire-n zori,

Și un gram de mulțumire.

Freamătă pădurea verde

Cerul își revarsă valuri,

Printre ploile de stele,

Lăsând cânt de păsărele.

Într-un cuibar cu fericire

Flori de primăveri cernute,

 Adierea vântului aripă,

Revarsă valuri de ispită.

Albul florilor aștern, pături,

Peste iarba verde crudă,

 Ochișori de iubire și dorințe,

Privește o eclipsă răsărită.

Întunericul cuprinde totul,

Dar secundele sunt scurte,

Și-ntr-o clipă de minute,

Soarele răsare peste munte.

Plouă peste noi cu flori

Cu picături de soare-n față,

Suntem toți mai fericiți,

Ca-ntr-o altă dimineață!

 Alerg, prin gânduri rătăcite

Înconjurată de raiul înflorit,

Printre flori de lăcrămioare,

Primăvara mi-o zâmbit!

Am scris câteva rânduri

Viață nu-i o întâmplare,

Îmi-este-n zare muze multe,

În România înfloritoare.

A venit timpul plecării,

Mă dezbrac de amintiri,

Rămân aceeași doritoare

Să mai scriu doar poezii.

 Astăzi cerul arde zarea,

Lăcrămioare din iubiri,

 Lacrima mea curge-n râuri,

De atâtea despărțiri!

Plec de gânduri răvășite

Cu un suflet magic trist,

Te las cu bine Românie,

„Și pământul meu cel sfânt,,

Ți-am fost gazda primăverii

Ți-am fost dor și-o bucurie,

Astăzi plec printre destine,

Doar cu lacrimi prin cuvinte!

Lucia Steffens

Eu vă trimit din depărtări

Eu vă trimit din depărtări

Un gând frumos și-o poezie,

Și simt în suflet fericire,

Și peste văi, păduri și mări,

Eu simt a dorului menire.

Durerea mea nemuritoare,

În pieptu-mi de româncă,

S-a încălzit frumos la soare,

Pe crestele de stâncă.

S-aducă bine, în casa voastră

Acum când vin de sărbători,

Și binecuvântare aleasă

Iisus prin rugăciune învie.

Pe cetina de brazi cărunți,

Paștele în România vine,

Și sus pe crestele de munți,

Iisus cu tine-i Românie!

Te-am pomenit în rugăciune

Și florile pe câmp înfloresc,

Să fii de sărbători cu mine,

Tu Domnul meu Iisus Hristos.

Mă rog de pace și de soare,

De cer senin și sănătate,

Să vină marea împăcare

Ce-aduce pe pământ dreptate.

Și Dumnezeul nostru plânge

Peste hotare peste noi,

Că Doamne, azi mai curge sânge,

Și tinerii-n războaie mor…

Și dă-ne Doamne, bunătate,

Și pâinea de pe masă,

În pace face-vom de toate 

Primiți-l pe Iisus în casă!

Autor Lucia Steffens

Concluzia?

Am cunoscut un poet foarte interesant. Cu o bogată activitate editorială. Doamna Lucia Steffens …

Lângă statuia lui Mihai Eminescu

Îi dorim multă sănătate și inspirație mai departe. Acum, mai pun doar semnătura mea …

Aristotel Bunescu, director al Agenției de Presă Culturală și Sportivă – APCS, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, membru al Consiliului Director al Asociației Artiștilor Plastici – București – AAPB

P.S. Artiștii, oamenii de cultură – pictori, poeți, prozatori, muzicieni – mici întreprinzători, firme, dar și oameni obișnuiți care doresc o promovare similară – cititorii vor povești de viață –  vor scrie pe contul de Facebook Aristo Bunescu. Vă rugăm redistribuiți.

GABRIEL MEDVEDOV ROTOMEZA, un mare artist, a deschis expoziția – eveniment intitulată ANTOLOGIE DE ANOTIMPURI. Felicitări!

GABRIEL MEDVEDOV ROTOMEZA …

Dragi cititori, Doamnelor și Domnilor, stimați iubitori ai artei,

Urmăresc de mult timp activitatea marelui artist care este și o să fie GABRIEL MEDVEDOV ROTOMEZA.  Aflu acum că are o nouă expoziție intitulată  ANTOLOGIE DE ANOTIMPURI…

Mă grăbesc să îi cer detalii. Iată ce am primit:

Mai trece o primăvară cu miresme de pomi înfloriți și domnul Aristotel Bunescu nu uită  să mă invite la un nou interviu.

Într-adevăr…pregătesc de mult timp o expoziție personală…și  momentul a sosit !

  Au trecut 25 de ani de activitate plastică pe care i-am ,,expus” pe simezele MUZEULUI DE ISTORIE  din  Rm. Vâlcea… și  47 de ani de colaborare publică cu Centrul de Creație,   instituție  care patronează activitatea culturală  vâlceană – din partea căreia am primit chiar o diplomă de onoare

TIMPUL….

…am încercat să-l opresc in aproape 200 de lucrări expuse într-o  antologie de anotimpuri ce au trecut peste mine în ultimii 25 de ani.

Aparent, direcția timpului, pentru noi, în dinamica lui, considerăm că trece dinspre trecut spre viitor…dar CLEPSIDRA este imaginea lui cea mai adevărată…pentru că

nouă  ni s-a dat la început  un TIMP din partea lui Dumnezeu  – și  avem responsabilitatea să-l  folosim cu înțelepciune…!

Nisipul din viitor se scurge bob cu bob spre trecut printr-un

veșnic  AZI !

În  ECLESIAST 7/1 se spune că,,ziua morții  este mai prețioasă decât  ziua nașterii ” , pe care mulți o caută să  o descifreze pentru a-și  găsi fericirea.

…este importantă pentru că ea îți  determină viața eternă și  locul unde o vei petrece.

Noi pe pământ  suntem ca niște  ,,viermi de mătase „…și  avem dorința  să  devenim

FLUTURI…

În  imaginea de mai sus am ilustrat acest TIMP pe care îl poți  străbate într-un interval mai scurt, prin așa  zisa ,,gaură de  vierme”…și  poți  ajunge cel puțin  în al treilea cer, …unde apostolul Pavel a fost răpit, dar i s-a interzis să  spună  ce a văzut  și  auzit…acolo…! (Eu cred că nici cuvinte nu ar fi avut să descrie…locul)

Așa cum mânuirea este prin Domnul

ISUS HRISTOS pentru toți  oamenii– dar valabilă doar pentru cei care au credința în  EL…așa  și dintre toți  ,,viermii ” doar unii

vor ajunge FLUTURI !

Se apropie sărbătoarea  PAȘTELUI

…și  ce sărbătorim?!…

Să  ne amintim că  această  zi reprezintă  momentul când  Fiul lui DUMNEZEU, ISUS HRISTOS, și-a dat viața  la Golgota, purtând  păcatele omenirii, pentru ca prin învierea LUI, să  ne dea posibilitate și nouă  de a avea viața eternă– doar prin credința  în  jertfa  LUI.

  Încă  două  lucrări ilustrează momentul cel mai important… !

,,MEMENTO M..” adu- ți  aminte că  va veni un CEAS când  va trebui să  dai socoteală  pentru TIMPUL care ți  s-a dat…

…va fi un moment când  vei lăsa în  urmă

TOTUL…dacă  cercetezi lucrarea vei vedea ce înseamnă  ,,TOTUL”…de la avuții, preocupări, talente, plăceri,vicii, iubiri, boli, secrete, obsesii, speranțe….,

…dar mâna  lui Dumnezeu se întinde  pentru toți…dar câți  vor și  apuca această

MÂNA…!

  Aceste lucrări  sunt centrale în  expoziția  mea, pentru că  este principala temă  de care ar trebui să  ne preocupăm toți.

 Metaloplastia, această metodă a îmblânzirii tablei de alamă, cupru sau aluminiu este o tehnică  mai puțin  cunoscută…

Poate că inovația  pe care am adus-o eu, este decuparea imaginii create și  așezarea  ei pe un câmp  de catifea…

Am abordat câteva teme exprimate în metafore existențiale, ușor  de descifrat pentru un privitor sensibil.

Evident…calul este personajul principal.

La fel și în tema războinicilor daci sau

medievali….

 În  mijlocul expoziției  tronează  un steag dacic de 2,70 m…bun de pus în  poarta unei pensiuni dacice…

Desigur grafica este prezentă în numeroase

imagini, ea este cea care m-a reprezentat de timpuriu…

Această  expoziție este poate cea mai ampla…

…am umplut 3 săli ale muzeului…

Intr-un loc special al muzeului, o sală  cu un luminator central, pe 4 laturi cu colonade am expus pictura, într-o ,,Antologie de anotimpuri ” așa  cum se și  numește  expoziția  aducând  aminte de anotimpurile lui Vivaldi

 Acest gen de pictură l-am  abordat prin anii 2000 -2010 în mod special

  Am crezut că am descoperit un stil o tehnică  nouă, dar am văzut apoi că americanii au făcut o înaintea mea…prin anii *50…cand au lansat

expresionismul abstract, pictura gestuală, drippingul.

  Ei au dorit să  aducă  ceva nou in peisajul artei moderne, în anii de după război, folosind altă  tehnică, alt suport, alte culori…

Dacă  la început în  demersul meu artistic

foloseam întâmplarea…ulterior am ajuns să  controlez ,,gestul „!……așa  cum spunea

Jackson Pollock

…știam  ce vreau să  spun și  am trecut de la abstract la ,,figurativ”…păstrând  aceeași  tehnică a drippingului, folosind poate mai mult coada pensulei…

M-am luat cu vorba, am prezentat expoziția…cam în același  fel a decurs și vernisajul.  …

La început  cu un interludiu muzical la vioară  și  pian al unor elevi de la Liceul de Arte…discursuri omagiale….mulțumiri gazdei și  organizatorilor…

Am avut mulți  prieteni, prietene…care m-au onorat cu prezența chiar dacă am concurat cu alte 3 sau 4 evenimente  similare…

 Am făcut  deschiderea expoziției  cu un discurs pe care l-am ținut eu, pentru că nu s-a mai putut ține  ceea ce gândisem  ,,pe hârtie,,…

…aplauze ,interviuri…la VTV și  VERTICAL VALCEA…

Expoziția se va muta pe 10 mai la Turnu Severin, într-un loc cu specific medieval, invitat fiind la sărbătoarea  zilelor orașului …sunt onorat !

……………………………….

În  rest…mai spun:

     TIMPUL CURGE …

     DE SUS ÎN  JOS

Aici se termină relatarea primită de la marele artist.

Concluzia?

Cu adevărat impresionant. Felicitări din toată inima artistului care este … GABRIEL MEDVEDOV ROTOMEZA. Îi dorim din toată inima sănătate și inspirație și mai departe. În viitor, acolo ne duce TIMPUL!

  La final, mai pun semnătura…

Aristotel Bunescu, director al Agenției de Presă Culturală și Sportivă – APCS, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, membru al Consiliului Director al Asociației Artiștilor Plastici – București – AAPB

P.S. Artiștii, oamenii de cultură – pictori, poeți, prozatori, muzicieni – mici întreprinzători, firme, dar și oameni obișnuiți care doresc o promovare similară – cititorii vor povești de viață –  vor scrie pe contul de Facebook Aristo Bunescu. Vă rugăm redistribuiți.