O viață dominată de creativitate: Georgeta Monica Tornean face o demonstrație de virtuozitate

Alături de tablourile sale dragi

 

,,Este întotdeauna o bucurie și o emoție să recunoști semnul talentului, să vezi apărând în fața ta un scriitor autentic”.

Acestea erau cuvinte care anunțau, în secolul trecut, apariția unei mari cărți. Cuvintele sunt scrise de Daniel Rops, membru al Academiei Franceze, iar cartea este ,,Dumnezeu s-a născut în exil”, de atât de puțin cunoscutul Horia Vintilă, în țara sa natală, volum care a cucerit, la Paris, prestigiosul Premiu Goncourt, la 21 noiembrie 1960.

Un șoc similar am resimțit puternic atunci când în această sărbătoare a creștinilor am descoperit un pictor de valoare incontestabilă, o sensibilitate aparte, o determinare puternică. Toate aceste calități și multe altele aparțin  Georgetei Monica Tornean, din Arad.

„Oglindire”- ulei pe pânză, 60/80 cm

Dar, mai întâi, să o lăsăm să se prezinte singură:

 

 

Sunt Georgeta Monica  Tornean din Arad. Numele meu de fată care a fost Nagy-Gyuris. Este un nume slovac (Duris), maghiarizat, iar numele Nagy ( cel Mare), care a fost atașat de numele inițial a fost primit de către bunicul meu pentru merite în război. Mulți oameni mă cunoșteau cu numele Nagy-Gyuris, dar că artistă am început să fiu cunoscută mai mult sau mai puțin cu numele Tornean, după soțul meu.

„Copilărie”- ulei pe pânză, 40/50 cm;

Sunt artist cu specializare în sculptură lemn,  intarsie, tâmplărie și arte vizuale; actuală vicepreședinte al Asociației Artistice Ion Andreescu Arad

Sunt o artistă pasionata, cu talent artistic nativ, chiar moștenit din familie.

Talentul meu a fost remarcat încă de mic copil, având astfel oportunitatea de a urma școlile de artă plastică din Arad.

„Flori de cireș II”- acuarela pe hârtie, 30/40 cm;

Am o fire curioasă și deschisă la tot ce este nou și fiind impulsionată de spiritul creativ, experimentez cu plăcere diverse metode, tehnici și cu materiale diferite în domeniul artistic. Astfel întreaga mea viață este însoțită de creativitate in toate domeniile pe care le desfășor, începând cu cele mai banale activități, cum ar fi bucătăria, amenajarea locuinței, amenajarea spațiului verde, vestimentația, etc. Dar prima și cea mai importantă activitate artistică este creația lucrărilor de artă, prin care îmi exprim gândurile, impresiile și emoțiile pe care le trăiesc.

„Dans”- ulei pe pânză, 50/60 cm;

Lucrările mele sunt realiste sau cu înclinație spre supra-realism, ori figurativ. Ele întotdeauna reflectă starea mea interioara, emoțiile, sau gândurile mele.

„Lucrările Georgetei Tornean sunt plasate între real și ireal. Personificarea anotimpurilor este sugestivă și în același timp plasează lucrările într-o lume mirifică a basmului. Peisajul emană o puternică notă personală. Echilibrate și armonioase, lucrările sale sunt intr-un acord perfect, iar cromatica subliniază elegant întreaga desfășurare compozițională.”    – citat de Petre Emanuel Ghergu – artist vizual.

„Flamenco”- pastel uscat pe carton color, 30/40 cm;

Pentru ce ați ales pictura și nu muzica spre exemplu…?

Am ales pictura ca formă de exprimare artistică deoarece din totdeauna mi-a plăcut să creez cu mâinile mele. De altfel, pictura nu este singura formă artistică pe care o desfășor, ci la fel de mult îmi place să sculptez în lemn sau piatră, să modelez cu diverse materiale, realizând sculpturi și basoreliefuri. De asemenea mă pasionează și creativitatea în domeniul textil, la care am avut introducerea de către bunica mea Labas Iren, o croitoreasă foarte talentată, care făcea prezentări de modă în mai multe orașe din România.

„Conexiune”- ulei pe pânză

 

Ce tehnici preferați în lucrul dumneavoastră ?

Cel mai adesea folosesc în pictură tehnica în ulei pe pânză sau alte materiale. Urmat de acuarelă pe hârtie, de asemenea tehnica în acrilice pe diverse materiale, cu mare plăcere am descoperit și tehnica pastelurilor uscate pe hârtie sau carton și am și câteva lucrări de pictură pe sticlă cu emailuri speciale pentru vitralii.

„Meditație „- ulei pe pânză, 50/60 cm

Pe ce dimensiuni vă simțiți mai confortabil când lucrați, mai mici, ori mai mari ?

Nu am preferințe în această privință. Totul depinde de ideea pe care vreau să o realizez, și sau scopul lucrării ce urmează a fi executat. Lucrări de dimensiuni mai mari am doar în domeniul picturii pe perete, dar am proiecte și pentru alte materiale pe care le pot folosi pentru lucrări de dimensiuni mai mari.

„Tandrețe”- pastel uscat pe hârtie, 30/40 cm

Ce ne puteți spune despre dumneavoastră dincolo de pictură ?

Dincolo de pictură… Sau alte creații artistice, am o fire visătoare dar și curioasă,  pasionată de știință și cunoaștere.

Sunt spirituală, interesată de filozofia orientală cum ar fi Budismul, dar și alte forme ale spiritualității, născute la diverse culturi ale lumii, dar nu sunt religioasă.

Iubesc logica și rațiunea, îmi plac dialogurile cu persoane cultivate care au păreri proprii și îmi place provocarea intelectuală sau creativă.

 

Unde vă vedeți peste 10 ani ?

Este o întrebare bazată pe presupuneri și calcule fictive. Și pentru că prefer să mă bazez pe ceea ce știu și mai puțin pe lucruri incerte, nu vă pot da un răspuns foarte clar. Dar, având în vedere firea și esența mea de artist, pot să vă spun că arta plastică va fi domeniul care mă va însoți în întreaga mea viață.

” Vârtejuri ale timpului”- lucrare în ipsos cu mozaic pe placaj, 65/82 cm

Este o întrebare la care doriți să răspundeți și nu a fost pusă încă ?

O altă întrebare la care doresc să răspund este importanța artei în viața omului, din punctul meu de vedere. Și anume arta este una dintre cele mai vechi forme de exprimare ale omului, existentă încă înainte de dezvoltarea scrisului. Arta își păstrează  importanța și în prezent, deoarece prin aceasta derivă forme de exprimare mult mai profunde decât ar fi capabile vreodată să exprime cuvintele.

„Citrice”- ulei pe placaj, 35/55 cm

La final, vă invit să formulați câteva gânduri pentru cititori…

Nu ezitați să vă îmbogățiți și înfrumusețati viața cu lucrări artistice de orice natură, pentru că suntem oameni și ceea ce ne ridică deasupra celorlalte viețuitoare ale Pământului este conștiința noastră despre viața pe care o desfășurăm și nu doar instinctele primare au importanță în existența noastră. Arta ne deschide orizontul spre o lume interioară a emoțiilor, a sentimentelor și trăirilor, precum și a viziunilor la care nu am putea avea acces, fiind astfel și calea spre o înțelegere mai profundă spre rațiune, filozofie, contemplare, care toate sunt laturi importante ale vieții umane.

„Dragonul păzitor „- basorelief în ipsos și mozaic, 150/90 cm

CV artistic :

Tornean Georgeta Monica, născută la 22.07.1968 în Arad.

Artistul cu privire sigură

Studii: Liceul de Muzică și Arte Plastice Arad, promoția 1982

– Specializare în intarsie și sculptură în lemn la Liceul Industrial nr 5 Arad, 1986

– Curs de pictură la Școala Populară de Arte Arad cu profesorul Kett Ioan Groza, promoția 2001.

Un meșteșug cu multe secrete

Activități : Am participat la expoziția internațională din Austria,Viena, „Wiener Messe”, cu sculpturi în lemn, intarsii și workshop în primavara anului1990.

Din anul 2001 sunt membră al Cenaclului Ion Andreescu Arad, în cadrul căreia am participat la expoziții colective de pictură la ” Salonul de Primăvară „, ” Salonul de Vară „, și „Salonul de Iarnă” în anii 2001, 2002, 2015, 2016, 2017, 2018, și la „Salonul de Primăvară” în 24.04.2019, precum și la „Salonul Abstract” din 2015 și la „Salonul Experimental” din 2018.

De asemenea am participat în cadrul Asociației Ion Andreescu, invitați de Fundația Takacs, cu ocazia târgurilor organizate de primăria Arad, de „Zilele Aradului”, la expoziții de grup și workshop în anii 2015, 2016, 2017, și 2018.

-Am participat la expoziția colectivă din București, organizat de Mihaela Pandelescu,  Galeria de artă Elite Prof Art în 2016

Și tot la București la expoziția de pictură organizată de Titrea Adina Moldova, Galeria Labirint în 2017.

În dată de 8 martie 2017 am fost aleasă ca vicepreședinte al Asociației Ion Andreescu Arad.

În aer liber

-În  noiembrie 2017 am organizat expoziția personală ” Magia culorilor” la librăria „Carturesti” Arad și am expus 40 lucrări de pictură în ulei, acuarelă și pastel uscat.

-La data de 1 dec. 2018 am participat la expoziția online „Centenar 100 de ani-100 de pictori „, organizat de Cristiana Cătuneanu, Galeria Arta Nouă.

-În 15.04.2019 am participat la expoziția ” Magic Balcic” în Bulgaria, organizat de Titrea Adina Moldova.

Contact: e-mail georgigeea69@yahoo.com, facebook : Georgeta Monica Tornean, Georgeta M. Tornean, Artworks

” Taur”- acrilice pe mătase naturală, 40/40 cm

Acestea au fost cuvintele rostite despre și de artista invitată astăzi. Acestea au fost câteva dintre tablourile sale cuceritoare.

Semnează un nou admirator fidel,

Al dv Bunescu Aristotel,

ca să fac o rimă !

Reclame

Fără dulciuri, dar cu multă mișcare

Tatăl meu s-a pierdut din cauza diabetului.

Doctorul de la policlinica mea m-a atenționat să fiu atent la alimentație. Am primit și o listă de alimente permise și nepermise, gramaje, ore de masă…

Legume și mișcare...

Legume și mișcare…, ele te țin sănătos și foarte voios….

Am mai aflat că această boală nu se poate vindeca.

Am cumpărat cântar electronic pentru dozarea produselor care intră în stomac. Am achiziționat îndulcitori pentru a înlocui zahărul…

Fructe, legume și un un control periodic...

Fructe, legume și un un control periodic…

Să nu uităm plimbările în aer liber, mișcarea în natură….

Am vizitat acasă un coleg. Avea ambele picioare amputate din cauza diabetului.

Stătea pe pat acoperit cu o pătură și încerca să fie optimist spunând că abia așteaptă să iasă la plimbare cu căruciorul împins de un membru al familiei…

 

Conform specialiştilor, în România, aproape la fiecare oră, are loc o amputaţie în rândul persoanelor cu diabet, cu o medie de 14 de amputaţii pe zi!

Studiile mai arată că-n urma unei amputații majore, 50% dintre pacienți vor avea o amputație la celălalt picior în următorii doi ani. 

Mai bine să ne păzim…

Dar, să îmi spuneți și mie… vă rog frumos. Ce faci în fața unei felii de tort ? În fața unei prăjituri bune ? Cică nici banane nu ai voie să dai pe gât …

Să na abținem de la tentațiile dulci...

Să na abținem de la tentațiile dulci…

Trebuie să ne abținem cât mai mult de la așa ceva… Nu este plăcut, dar… Avem la dispoziție în schimb portocalele și kivi.

.

.

.

Fără cuburi de zahăr, așa construim o sănătate durabilă. Mult succes 

Vă îndemn cu toată forța și sinceritatea…fără dulciuri, dar cât mai multă mișcare.

Semnează un prieten fidel

Bunescu Aristotel

MARIAN RĂDULESCU PE DRUMUL DE LA AMINTIRI LA FERICIRI

București, 26 noiembrie 2018

 

Înainte de a debuta luna cadourilor, am primit deja un dar de preț. Este vorba de scrierile domnului MARIAN RĂDULESCU publicate la Editura Blassco din Sectorul 1 București.

La pas spre fericire, drum prin Vlad Țepeș

La pas spre fericire, drum prin satul Vlad Țepeș, județul Giurgiu

Primul volum este dedicat amintirilor din viața sa și a oamenilor din jur. Al doilea ne arată drumul dintre fericiri.

 

Pe parcursul a 144 de pagini în lucrarea intitulată UN FEL DE AMINTIRI DIN COPILĂRIE ȘI NU NUMAI cititorul are posibilitatea de a cunoaște câteva episoade din viața sa.

Invitație la amintiri pe urmele lui Ion Creangă

Invitație la amintiri pe urmele lui Ion Creangă

Pentru că trăim în România, țara paradoxurilor, începem și noi cu finalul cărții, acolo unde aflăm detalii despre renumitul Tălică, un adorabil patrupedul blănos pe care am avut ocazia să-l cunosc și eu  și acum câteva zile.

Continuă lectura

Cerul înstelat la Mesendorf. Episodul II. Stresul zilei de mâine

Cerul înstelat la Mesendorf

Episodul II

Stresul zilei de maine

Singura instituție de interes public, în afara bisericilor ortodoxă și evanghelică, este Școala primară și grădinița. Prin amabilitatea doamnei Mariana Stoian, localnică și învățătoare de peste două decenii, am vizitat școala, m-am întâlnit cu frumoșii copii din Mesendorf.

.

.O școală mai veche decât veacul

Clădirea ridicată cu 120 de ani în urma a fost renovată, dispune de spații largi și luminoase. În prezent, în școală sunt în total 24 de elevi din clasele I-IV, grupați la două învățătoare. Pe când mă aflam în vizita, doi copii i-au adresat învățătoarei o epistolă în care își exprimau simpatia față de domnia sa și o rugau sa le ofere mai mult timp de joacă…Eram curios să aflu ce vor sa devină când vor fi mari. O întrebare prozaica ce a generat hohote de râs și aprinse vociferări. Polițist, constructor, învățător au fost cele mai multe răspunsuri. Dar și coafeză, medic,  karatist,  cântăreț sau cofetar. Un răspuns mai aparte: Vreau sa cunosc viața animalelor…

Mariana Stoian a găsit de cuviință să înfățișeze aspecte din pregătirea didactică, lipsa unor materiale necesare procesului de învățământ, pe care adesea le procura pe cont propriu, întocmai altor pasionați de învățarea și cultivarea la copii a cerințelor fundamentale: Scrisul, Cititul și Socotitul.

 

.

Un învățător cu bucurii și griji

Ce așteptări are pentru ziua de mâine? Are multe îndoieli și temeri. Ce se va întâmpla cu acestă țară în care populația școlară este în continuă scădere? Este posibil ca cei 24 de copii să fie dislocați la alte unități școlare. Apoi, problema abandonului școlar este tot mai alarmantă, mai ales datorită lipsei de interes a unor părinți.

.

Copacul educației

.

Locul de joacă ….

Am părăsit clădirea cu imaginea voioșiei copiilor care terminaseră încă o zi de școală și cu speranța că, se vor găsi suflete binevoitoare care sa trimită jucării și cărți pentru copii, sau să ofere elevilor de aici o vizită la Brașov – oraș aflat la circa 100 km de Mesendorf – sau și mai și – o vizită la București. Poate, peste decenii, elevii actuali își vor aminti că în anul Centenarului Marii Uniri a României, oameni cu suflete mari le-au dăruit momente unice în viața unui copil….

Adresa : Școala primara I-IV  Mesendorf, nr 50. Codul Postal 507037, Comuna Bunești, Jud, Brașov. Dna. Mariana Stoian.

 

IOAN TIMOFTE

Cerul înstelat la Mesendorf

Am petrecut câteva zile la Mesendorf, un sat despre care, vorba poetului, se poate spune că este așezat  ”pe un picior de plai, pe gura de rai”. Istoria acestei localități, începe prin secolele 13-14, când, ca și în alte localități vecine, pe aceste meleaguri s-au așezat sașii.   …Potrivit unor documente, prin secolul XIV au fost puse temeliile unei biserici, care este cel mai important edificiu din sat. Biserica Evanghelică fortificată, restaurată în ultimii ani, atrage ceva turiști și străjuiește așezarea, ca un reper de interes pentru amatorii de imagini. Oare ce i-au atras pe cei din trecut, cât și pe vizitatorii contemporani în această zona ?  Frumusețea cerului înstelat, pășunile bogate, fânețele întinse, pădurile care coboară până spre sat .

.

O emblemă a locului 

Satul a fost vitregit în trecut de incendii și cutremure pustiitoare. Sătenii din trecut au luat viața de la capăt, de fiecare dată, lăsând în urmă frumoase case, șuri și șopruri specifice arhitecturii săsești. În fața fiecărei case au sădit câte un păr ale cărui fructe se transformă și acum, ca și în trecut , în renumitul rachiu…

Drum care duce departe …

IERI

Cum arata satul Mesendorf la șase ani după Marea unire din 1918?

.

Pajiște acoperită de verde, deasupra cerul care la noapte va fi înstelat

Potrivit Anuarului localităților din România din 1924, în sat existau 807 locuitori, un primar, un notar, doi învățători, doi cârciumari, trei cizmari, doi croitori, patru măcelari, doi tâmplari, o filiala bancară și o cooperativa de consum.

.

Interiorul bisericii. Spațiu de reculegere pentru localnici și turiști

Cel mai cunoscut localnic a fost Adolf Mesendorfer (1877-1963) poet și publicist de renume, fondator al revistei Die Karpathen, autor al Elegiei transilvane din care spicuim : ”Pe aici altfel și timp și izvoare murmura / de copil te înfiori veșnicia cum cură/….În cripte întinși drept strămoșii să doarmă, /ceasuri bat șovăind, piatra curge, se sfarmă/ Pe mormintele lor seamănă azi creștinul/ își secera holda, își face vinul/ Altfel izul de fan/ și in Martie zefirii, altfel suna pe aici jurământul iubirii”. (Traduce Dan Dănilă)

AZI

Ce a mai rămas din toate cele care au fost cândva? Peisajul încântător domină și în prezent impresiile contemporanilor. Nu mai exista sași, mai mult de jumătate din casele lor au fost demolate sau se afla într-o stare de ruină. Circa 50 la suta din cele 200 de familii sunt alcătuite din romi. Creșterea animalelor a rămas ocupația de baza a câtorva familii, unii sunt angajați la Fabrica de air bag-uri din Sighișoara, sau la ferma de bivolițe din apropiere. În rest,  fiecare se descurca cum crede și cum poate…Vechile meserii din urmă cu circa un secol au dispărut .

Aflat la câțiva  kilometri de Viscri, sat devenit emblemă după interesul printului Charles, locuitorii din Mesendorf spera ca și în localitatea lor sa fie valorificate oportunitățile pentru dezvoltarea turismului, crearea unor microfirme de prelucrare a produselor agricole locale. Sărbătoarea Haferlandului, la care participa în fiecare vară sute de etnici sași din Mesendorf și din localitățile învecinate, sparge anonimatul pe durata câtorva zile. De asemenea, pistele bicicliștilor oferă trasee atrăgătoare amatorilor de drumeții și peisaje de neuitat. Am întâlnit turiști veniți din Marea Britanie pedalând din greu, vădit satisfăcuți de peisaj și ospitalitate. În afara unor momente precum cele menționate, viața celor din Mesendorf se scurge în pas cu trecerea anotimpurilor, în liniștea chiar patriarhală pe care unii, mai recent stabiliți în sat, chiar și-o doresc…

IOAN TIMOFTE

Nota redacției: Mulțumim foarte mult pentru aceste însemnări și imagini. Întrebarea este acum, oare cum o să fie  Cum o să MÂINE ?

 

A fost deschisă expoziția intitulată ,,Transilvania, inima României,,

 

A fost deschisă expoziția intitulată ,,Transilvania, inima României,,

A fost o seară memorabilă!  Totul desfășurat sub egida a trei concepte – prestigiu, frumusețe, echilibru.

.

..

Prestigiu pentru girul oferit de președintele Academiei Române.

 

Frumusețea conferită de șocul vizual al fotografiilor, de armonia muzicii, armonia costumelor populare și dinamismul  dansurilor din Transilvania.

Echilibru pentru că totul a fost axat pe inima României, locul central al țării noastre, de unde au venit fotografiile, dar și inegalabilele momente folclorice.

 

Vineri, 16 noiembrie 2018, ora 19 00, la Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti din calea Plevnei, nr. 61, sect. 1, a avut loc vernisajul expoziţiei şi lansarea catalogului „Transilvania, inima României” din cadrul proiectului Romania Student Tour – program naţional de redescoperire şi promovare a valorilor patrimoniului natural şi cultural.

”Transilvania, inima României”  ne introduce într-o lume fascinantă, cuprinsă într-o suită de povești iconice inedite și este al 11-lea catalog din colecția Romania Student Tour, dedicat Centenarului Marii Uniri.


În deschiderea catalogului regăsim mesajele Domnului Academician Ioan Aurel Pop, prof.univ.dr., Președinte al Academiei Române și  Domnului Gabriel Petrea, senior al Uniunii Naționale a Studenților din România, deputat în Parlamentul României.

Romania Student Tour constituie un concept original privind redescoperirea și promovarea patrimoniului cultural și natural al României. O echipă ce renaște an de an, în urma celei mai importante competiții naționale de artă fotografică dedicată în exclusivitate tinerilor, pune în aplicare un trio-dimensional „știință, pasiune, artă”. Succesul remarcabil înregistrat la numeroase evenimente culturale și de tineret în plan intern și internațional a demonstrat, pe deplin, că Romania Student Tour este un produs cultural cu consistență valoroasă și o vizibilitate notabilă. Prin fotografie, ca mediu informațional, prin modalitatea de abordare și prezentare, descoperim la România Student Tour o lume fascinantă, cu o profundă încărcătură emoțională, o Românie reală.

Cu acest prilej, a fost susținut un program artistic de către ansamblurile folclorice ale Caselor de Cultură Studențești din București și Sibiu.

În albumul ”Transilvania, inima României” veți descoperi lucrări ale unor mari maeștri ai fotografiei românești, alături de pasionați și inițiați. Lista completă: Alin Popescu (Slobozia), Alexandra Vereș (Cluj Napoca), Andrei Bucișan (Baia Mare), Anca Elena Isfan (Deva), Anca Sandu (București), Bogdan Comșa (Brașov), Călin Gabor (Bistrița), Călin Jorza (Orăștie), Claudia Tănăsescu (Timișoara), Claudiu Mladin (Deva), Daniel Diaconu (Tărgu Mureș), Daniel Mîrlea (Cluj Napoca), Dorin Pogor (Sibiu), Iulia Zaharie (Zlatna), Ligia Alexandra Bodea-Pop (Iaz, Sălaj), Mariana Bordaș (București), Marius Romuls Isfan (Deva), Mark Munteanu (Sighetu Marmației), Mircea Bezergheanu (Galați), Mircea Radu Achim, Radu Stănese (Sibiu), Sebastian Puraci (Caransebeș), Silviu Matei (București), Silvian Coconeanu (Baia Mare), Ștefan Dragomir (Sibiu), Stelian Pojornicu (București)

Acţiunea  a avut loc sub egida Ministerului Tineretului şi Sportului, de Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, având ca parteneri Casa de Cultură a Studenților Sibiu, Universitatea Politehnică din București, Facultatea de Geografie a Universității București, National Geographic Romania, Radio București FM, UNESCO ProNatura, Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuarea Studiilor de Impact/Universitatea București, Asociația Artiștilor Fotografi Hunedoreni, FotoClub Orizont Sibiu, Artografica, Clubul Studenţesc de Artă Fotografică și Cercetașii României – Centrul Local Sf. Nicolae București.

Un gând de prețuire la final, pentru toți organizatorii, pentru inițiatorul proiectului, domnul Paul Bordaș.

Semnează un prieten fidel,

Bunescu Aristotel

 

DELICATEȚURI BUCUREȘTENE

 

.

.

 

Am ceva cu starea de normalitate. Îmi place sa arunc priviri in jur și in sinea mea, sa cuget la ce văd. Face parte din acel comportament firesc. Deunăzi,încercând sa-mi trec in activ nimicuri gospodărești, am ajuns in păienjenișul străduțelor, multe schimbate, din Centrul vechi al Capitalei.Tot felul de de firme,care de care mai îmbietoare.Pe strada Franceza , am remarcat o firma pe care, cu litere de-o șchioapa, scria:”La mitocanu“ .Tare as fi vrut sa aflu ce mitocanii se vintura prin prăvălia cu pricina. N-am avut ocazia , era prea dimineata și magazinul era inchis…Oare vizitatorii acestei locații au ceva comun cu comportamentul unor bucureșteni ?

 

IOAN TIMOFTE

Nota redacției

Salutăm debutul în agenția noastră a unui gazetar adevărat, domnul Ioan Timofte.

Locul în care oamenii sunt foarte bine primiți – Centrul Național de Informare și Promovare Turistică – Câmpina

Stimați cititori fideli ai agenției noastre, ori sosiți întâmplător la această adresă.

Încep aceste rânduri cu o mărturisire. În calitate de gazetar, am văzut multe decenii în peste patru decenii de documentare în țară, dar și pe alte meleaguri europene, ori de pe alte continente.

 

Dar, sentimentul de armonie și entuziasm trăit după mai multe vizite făcute la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică – Câmpina este unic…

.

.

Ca și mulți alți trecători, am văzut și eu prima dată de departe o construcție mică, elegantă. Am intrat și am fost cucerit de tot ce era acolo. Până a deschide gura, am fost puternic marcat de ambianța artistică, de bunul gust care domnea pretutindeni în interior. Picturi de valoare, alte obiecte de artă, în afară de un sistem performant de informare rapidă.

.

/

.

.

/

/

 

,

,

l

Dar, bomboana de pe tort a fost reprezentată de profesionalismul celor doi angajați. Aici mă refer la doamna Carmen Gabriela Găman și la domnul Mădălin Cristian Focșa.

 

Centrul are doi angajați, dar dacă toți angajații ar fi ca ei, România ar fi departe acum, în drumul de a cuceri eficacitatea, prestigiul, eleganța și competența.

 

Carmen Gabriela Găman este de formație economist. Câteva generații din familia sa au lucrat în bănci.

 

Filiala locală a Băncii Naționale Române, iar apoi BCR au beneficiat de pregătirea sa deosebită.

.

.

Acum, este de găsit în centrul de informare, ori la standurile de profil când se organizează târguri de turism, ori manifestări similare.

.

.

.

.

„Majoritatea celor care vin la centrul nostru întreabă de cele două muzee ale Câmpinei şi ce mai pot vizita prin împrejurimi. De asemenea, au existat multe solicitări privind posibilităţile de cazare în zonă, iar vara, cei mai mulţi vizitatori întreabă de Băile Telega, de băile de la Valea Stelii – Ţintea şi, mai nou, de Spitalul Sanconfind de la Poiana Câmpina. Dincolo de acestea, mai sunt şi solicitări ceva mai puţin obişnuite şi chiar dacă nu au fost strict turistice am încercat să ajutăm pe toată lumea, bineînţeles, în măsura posibilităţilor. De exemplu, au fost persoane din afara oraşului care au vrut doar să intre pe internet pentru că aveau nevoie de o informație urgentă, iar alte persoane au dorit să-şi printeze un bilet de avion achiziţionat online. Dar au fost puține astfel de cazuri”, declară Carmen Găman, de la Centrul de Informare şi Promovare Turistică din Câmpina.

 

 

Prim natura drumurilor, mai mult am stat de vorbă cu dl Focșa. Am fost deosebit de impresionat de articolele sale găsite în ziarele locale, în publicații de istorie.

 

.

.

Am găsit la una din bisericile din oraș și niște rânduri scrise de el în vederea lămuririi unor aspecte încă neclare legate de diverse aspecte din trecutul locului. Și cum ancheta este o metodă științifică de lucru, ea este folosită intens.

.

.

Dar, la rândul meu încerc să găsesc un document mai relevant legat chiar de cercetător. Iată ce am găsit în Expresul de Prahova.

  1. Tu esti geograf. De unde a pornit aceasta pasiune de a cerceta istoria?

Acum mai multi ani am avut un ragaz intre joburi si am vrut sa-l folosesc in mod util. M-am gandit sa-mi fac arborele genealogic si asa am ajuns in Arhivele Nationale, ca sa pot vedea registre de stare civila ale strabunicilor. Am facut mai multe cercetari si la Ploiesti, si la Focsani (pe ramura tatalui meu), si am reusit sa-mi aflu multe nume de stramosi de care nu stiam.

  1. Care este cel mai inedit aspect pe care l-ai descoperit in aceasta cercetare?

M-a impresionat faptul ca niste stra-strabunici dintr-un sat izolat din Prahova, carora le-am gasit actele de deces, au murit la o ora unul dupa celalalt, la batranete. El a murit primul, iar in actul ei de deces scria deja „vaduva”. M-am gandit oare ce s-a intamplat, dar nu scria si cauza… Au trait pe vremea lui Carol I si aveau 65 de ani cand au murit, in 1875.

Totodata, am mai descoperit ca pana pe vremea strabunicilor nostri se botezau copiii la intervale scurte, la o saptamana de la nastere.

In timp, am inceput sa descopar tot mai multe lucruri, am prins gustul cercetarii, vazand ca in arhive poti sa ajungi usor, fara sa platesti o taxa speciala. Inconvenientul este doar programul, care e numai in cursul saptamanii cand oamenii sunt la serviciu, asa ca ajung aici mai mult cercetatorii profesionisti sau pensionarii.

  1. Cum ai ajuns de la istoria ta personala la istoria unui intreg oras?

Am inceput sa studiez istoria locala cand m-am reintors in Campina, dupa ce am lucrat vreun an pe la Brasov. Mereu m-am simtit legat de oras. Am fost pasionat de istorie inca din liceu, am citit carti de patrimoniu si arhitectura… Dar fiind de formatie geograf, am pornit cu o stiinta de nisa – geografia istorica. Este absolut fascinanta! Am studiat harti vechi, din secolul XVIII, despre cum arata Campina pe atunci. Am cautat planuri vechi si, acum trei ani, am descoperit intr-un fond al Judecatoriei Campina un plan foarte mare al mosiei societatii Steaua Romana pe care se aflau sondele. Este un plan din 1919, cu localizarea lor precisa. Scanata si valorificata poate fi de mare folos autoritatilor si cetatenilor. Toate aceste cercetari se leaga de un vis de-al meu. Am un proiect de viitor prin care putem sa punem in valoare mai mult povestile orasului. Orice loc din oras are povestea lui interesanta, insa trebuie „ambalat” ca produs turistic, prin conceptul de interpretare turistica (panouri explicative interactive, materiale informative, ghizi pasionati ce pot organiza vizite sau trasee pietonale tematice, s.a.m.d.). Exista mare potential in acest sens in Campina, nici nu va inchipuiti cate povesti interesante se afla in spatele celui mai banal loc.

  1. Te gandesti sa folosesti aceasta cercetare a ta in Centrul InfoTuristic?

Da. Ne-am propus sa incepem anul acesta mici tururi tematice, o moda foarte dezvoltata la Bucuresti si in alte orase. Ne-am gandit sa facem un tur tematic pe arhitectura, avem niste vile superbe in oras si am putea organiza un traseu sa le vizitam si sa povestim despre ele si oamenii ce le-au construit.

  1. Ce aspecte inedite, mai putin cunoscute, ai depistat in acesti patru ani de cand cercetezi istoria locala a Campinei?

Acel plan cu sonde ale rafinariei, de care povesteam mai devreme, este deosebit. De asemenea, am descoperit niste imagini aeriene foarte vechi cu Campina, chiar recent am gasit pe Internet o fotografie aeriana din primul razboi mondial, din timpul ocupatiei germane. Are o vechime de 100 de ani si vedem in ea o mare parte din oras.

Altceva: am dat foarte recent peste un registru de format mare, facut atunci cand s-au donat primariei schitele pictorului Grigorescu, in care sunt lipite fotografii mici dar foarte clare, langa titlul si caracteristicile tehnice ale fiecareia dintre cele cca 200 schite – acesta nefiind cercetat inaintea mea decat de un istoric de arta prin anii ’60, deci e practic necunoscut campinenilor, si va putea fi comparat daca voi reusi copierea lui integrala, cu schitele recuperate anii trecuti de Primarie.

Felurile in care poti cerceta sunt infinite, nu-ti inchipui. Internetul nu poti sa-l ignori, e o unealta excelenta daca stii sa-l folosesti, iar discutiile cu oamenii batrani sunt fascinante. Insa de istorie orala se ocupa in Campina deja altii, care o fac foarte bine de multi ani, asa ca eu vreau sa fac lucruri pe care nu le mai face nimeni: sa descopar aspecte inedite in arhive si biblioteci. Daca va puteti inchipui, tot ca sa cercetez Campina, am ajuns anul trecut, special, patru zile la Viena si una la Budapesta. Documentarea din Austria am facut-o in arhivele militare imperiale habsburgice – cele mai mari arhive militare din Europa Centrala. Pornind de la felul cum apare Campina intr-o harta militara austriaca veche de peste 200 ani, am si publicat recent un articol stiintific in revista Historia Urbana, editata de un institut ce tine de Academia Romana.

 

  1. Si cum arata Campina atunci?

Era un targ patriarhal. Apar doua biserici pe care le identifici usor: cea de la Lac si cea de la Brazi. Bineinteles, erau cladirile anterioare, cele de azi sunt reconstruite pe locul vechi. Iar la Budapesta am ajuns printr-o intamplare, cautand despre Campina intr-o baza de date (s-a intamplat chiar in timpul vizitei de la Viena !), am gasit un plan foarte vechi, de pe vremea lui Cuza, cu strazile si cu proprietarii din Campina. Era facut pe calc si prost scanat, asa ca apoi am purtat un lung dialog cu cei de la Arhivele Nationale ale Ungariei, pentru ca acolo, intr-un fond, se afla acest plan.

Apoi am cautat pe Internet sa aflu cum de a ajuns Ungaria sa detina ceva asa amanuntit despre Campina. Si am aflat ca un topograf emigrant care se stabilise in Bucuresti lucra si pentru familia Stirbey, proprietarii mosiei Campina la acea vreme. Am facut astfel legatura. In acest plan poti vedea conturul cladirilor, unele dintre cele mai vechi case inca exista, cu conturul de la 1861. Ceva similar se vede si in planurile cailor ferate, facute atunci cand s-au construit, pe vremea lui Carol I. Companiile britanice si franceze care au proiectat linia de la Ploiesti la Predeal aveau toate planurile in amanunt, desenate cu precizie inginereasca. De-a lungul caii ferate, stanga si dreapta, pe 2 km, totul era cartat.

Ai sansa sa dezgropi din trecut istoria locului si sa afli lucruri fascinante despre o cladire, o curte. Stiai de pilda ca unde sunt pompierii acum a existat curtea boierilor Baicoianu, una din cele patru mari familii de boieri din Campina? In perioada interbelica strada se numea Baicoianu. Sunt doua cladiri vechi in spate si cred ca au o vechime mai mare decat ne inchipuim, pentru ca apar si in planurile acestea.

  1. In cat timp crezi ca vei concretiza aceasta cercetare si cum o vei finaliza?

Asta e mai complicat (rade). Pe masura ce cercetezi si tot descoperi, realizezi ca nu-ti ajunge toata viata sa cercetezi despre Campina. Toate aceste fonduri sunt foarte extinse. Numai in 2-3 ani de mers pe la arhive am adunat aproape 10.000 fisiere electronice (imagini ale paginilor de dosare din arhiva, ale documentelor, manuscriselor, tipariturilor, fotografiilor, planurilor sau diverselor obiecte – am mers si am tinut in mana de pilda sigiliul vamii de la Campina, obiect unicat de patrimoniu aflat la Bucuresti, si mi-am facut o imprimare in plastilina de pe el, ca amintire).

Pentru valorificare am in minte mai multe lucruri. As vrea sa fac niste conferinte in care sa popularizez descoperirile mele, pentru ca nu vreau sa le tin la sertar, sa le stiu doar eu. Ma bucur cand le aflu, dar mai ales cand imi imaginez cum le voi impartasi. Am inceput sa public articole, dar am in minte sa scot si o carte pentru ca am strans documente. Initial voiam doar sa le public ca atare, dar istoria se scrie pe baza lor si sunt foarte multe documente referitoare la Campina, inca nepublicate. Fie ca voi scoate o carte numai din documente, fie ca voi scrie si ceva, doresc sa valorific planurile pe care le-am descoperit. Intr-un plan ai asa o bogatie de informatie pe care o gasesti in saptamani sau luni de cercetare prin dosare.

Vreau neaparat sa mentionez ca incepand din toamna, Primaria m-a sustinut cu deschidere in cercetarile mele, asa ca tot ceea ce studiez sub girul institutiei va ramane in patrimoniul orasului, pentru generatia prezenta si cele viitoare.

Aici se termină textul interviului.

Ce pot să spun. Doar un singur cuvânt: Ipresionant.

Până voi reveni la Câmpina, rememorez atmosfera de acolo cu câte un telefon periodic dat la Centru.

Simt așa că se mai poate trăi.

Semnează un prieten fidel,

Bunescu Aristotel.

http://www.expresuldeprahova.ro/cine-au-fost-eroii-din-campina-interviu-cu-madalin-focsa-un-campinean-care-citeste-in-harti-istoria-locala_a0002469.htm

CARREFOUR ROMANIA FURA LINISTIT !

BUCUREȘTI 6 OCTOMBRIE 2018

CARREFOUR ROMANIA FURA LINIȘTIT CU DOCUMENTELE LA VEDERE, CA SA FIE CLAR.

STUDIU DE CAZ

IN SEARA ZILEI DE VINERI 5 OCTOMBRIE 2018 LA MAGAZINUL CARREFORUR DIN INTERSECTIA BABA NOVAC , ADRESA EXACTA PENTRU SEFII COMPANIEI ESTE Strada Dristorului nr.91-95, bl. A, Parter, București 031534, M-AM PREZENTAT SA FAC NIȘTE UMILE CUMPARATURI.

 

.

6.29 ESTE PRODUSUL PE ETICHETA MAGAZINULUI, DAR LA CASA ESTE SURPRIZAAAAAAAA 6,70

PENTRU A INDUCE CUMPARATORUL IN EROARE TOTALA, PRETUL INITIAL ERA DE  6,60, DAR EL ESTE TAIAT CA SA VEDEM NOI CE REDUCERI MARI FACE CARREFOUR PENTRU FIDELIZAREA CUMPARATORILOR SAI.

NU SE MAI SPUNE PE BON CA O SA DAI BANI MAI MULTI LA CASA…

ASA DA DRAG DE ROMANIAAAAAAAAAAAA

Al treilea mare retailer de pe piata romaneasca, Carrefour, construieste un proiect special pe segmentul produselor cu specific romanesc. Pe data de 13 iunie 2013, retailerul francez a depus la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) o cerere de inregistrare a unei marci si a unui slogan: „Drag de Romania”, respectiv „Iti merge la suflet!”. Compania lucreaza de mai multe luni la dezvoltarea unui portofoliu pentru noua sa marca proprie pe care am putea-o regasi la raft, in cateva categorii, chiar in urmatoarele luni, potrivit unor surse din randul furnizorilor companiei.

drag_de_romaniaPotrivit documentului depus la OSIM, Carrefour a solicitat inregistrarea marcii „Drag de Romania” pentru produse si/sau servicii din categorii precum: carne, peste, vanat, fructe si legume conservate, congelate, uscate si gatite, jeleuri, dulceturi, compoturi, oua, lapte si produse lactate, uleiuri si grasimi comestibile, cafea, ceai, orez, faina si preparate facute din cereale, paine, patiserie si cofetarie, inghetata, zahar, miere, sare, mustar, otet, sosuri condimente, cereale si produse agricole, bere, ape minerale si gazoase, bauturi si sucuri din fructe, siropuri si bauturi alcoolice s.a. Departamentul de Achizitii marci proprii a initiat discutii cu mai multi potentiali producatori romani din industria alimentara, insa oficialii companiei pastreaza discretia cu privire la momentul lansarii marcii in magazine.

„Drag de Romania”, o oportunitate pe segmentul premium?

„Segmentul premium este cea de-a treia etapa de dezvoltare pentru marcile proprii. In 2013 pregatim mai multe proiecte, iar in 2014 vom vedea o dezvoltare mai importanta a gamei. Zona de premium poate sa insemne atat produse de nisa, importate, dar si retete traditionale romanesti. Exista oportunitatea de a dezvolta, inclusiv pe segmentul premium, produse specifice bucatariei romanesti. Este o piata aflata in continuare in crestere”, a declarat in luna mai a.c., Monica Coliu, fostul Director de Marci Proprii al Carrefour, intr-un interviu acordat Modern Buyer.

Lansarea „Drag de Romania” vine la aproape trei ani de la momentul in care, sesizand oportunitatea oferita de produsele traditionale si, in general de anumite retete specifice bucatariei romanesti, Mega Image si apoi Cora lansau primele linii de produse dedicate acestora: „Gusturi Romanesti”, respectiv „Traditia Gustului”.

In 2010 si 2011, targurile de produse traditionale organizate frecvent in Bucuresti si in marile orase ale tarii reuneau sute de consumatori aflati in cautarea unor produse „curate”, sanatoase, de calitate. Incet dar sigur, acest tip de evenimente a generat o cerere in intampinarea careia marile companii de retail au venit cu diverse produse.

 

O ANALIZA DIN MAI 2017 NE ARATA SUCCESELE DIN 2016

Grupul Carrefour a terminat anul trecut cu afaceri de 8,3 mld. lei, în urcare cu 10% faţă de anul anterior şi cu peste 50% mai mari decât în 2008, ultimul an de boom economic.

Gigantul francez, prezent pe piaţa locală cu aproape 300 de magazine sub mai multe formate, îşi consolidează astfel a doua poziţie în topul celor mai mari jucători din comerţ, după nemţii de la Kaufland, care încă nu şi-au anun­ţat rezultatele pe anul trecut. Avansul de 10% faţă de 2015 a venit într-o pe­rioa­dă în care consumul creşte sus­ţinut (cu 13,5% anul trecut), iar Carrefour se extinde pe toate forma­tele.

Cifra de afaceri cuprinde rezul­tate­le a trei companii, Carrefour România, cea care operează hipermarketurile şi proximitatea, Columbus Operaţional, cea care încă operează reţeaua preluată de la Billa şi entitatea juridică ce administrează supermarketurile Market, respectiv Artima.

WAAAAAAAAAAU ,,, CE SUCCESE MARI

 

,

PENTRU IDENTIFICARE IN ATENTIA CONDUCERII FRANCEZE

ACESTA ESTE BONUL CARE PREZINTA DATELE EVIDENTE ALE FURTULUI

ASTEPTAM REPLICA CONDUCERII CARREFOUR

 

ARISTOTEL BUNESCU

ps

AM UN PRIETEN LA IASI CU CARE FAC CONCEDIILE LA BUSTENI, MEREU IMI SPUNE…. CARREFOUR CARE FURA, EU CREDEAM CA ESTE DOAR UN JOC DE CUVINTE….

AB

ASTEPTAM REACTIA COMPANIEI,

 

 

O apariție eveniment la EDITURA VIVALDI: ,,Îngerul și infamul” de Geraldine Roberts

Așa cum anticipam la recenta prezentare a unei cărți de la Casa Editorială Vivaldi, din București, urmează o nouă bucurie adevărată, reprezentată de volumul intitulat incitant intitulat Îngerul și infamul, de Geraldine Roberts, adică iubirea, ruina și scandalul din Anglia în timpul Regenței. Este vorba aici despre cea mai bogată moștenitoare din Anglia, care a răspuns la numele Catherine Tylney Long…

.

O carte – eveniment, recomandată cu căldură…

Dar, la urma urmelor, cine este ea ?

La șaisprezece ani, Catherine Tylney Long a devenit cea mai bogată moștenitoare din Anglia și publicul își găsise „îngerul”. Sclipitoare, bogată și frumoasă, Catherine, cea mai dorită tânără, era curtată de un prinț faimos din familia regala dar, ignorând avertismentele celor apropiați aceasta s-a căsătorit din dragoste….. Alegerea ei a fost încântătorul dar libertinul infam, William Wellesley Pole, nepotul ducelui de Wellington.

.

Eroina cărții a zdrobit multe inimi în epocă, iar peste timp impresionează prin destinul său alte și alte generații

Zece ani mai târziu, William spulberase averea lui Catherine și cei doi au fost siliți să fugă în Franța. William a fost implicat intr-o serie de scandaluri care au șocat opinia publică. Ele au culminat cu un proces devenit celebru.

.

Geraldine Roberts – autoarea unui volum de mare succes în Anglia. În mod normal, în România urmează să fie un ecou similar

Încă de la prima sa apariție, cartea face multe valuri. Iată, spre exemplu, câteva ecouri din presa de limbă engleză….

 

‘Roberts book truly is a page-turner that surpasses any work of Regency fiction…the author’s meticulous research is commendable.’  BBC History Magazine

 

‘A compelling and heart-wrenching debut which unlocks the secrets of a high society scandal that gripped Regency England.’  Lancashire Evening Post

 

‘A great story’ – Observer

 

‘Roberts treats her sensational subject matter with sincerity, conveying the full force of Catherine’s tragedy.’ – Country Life

 

‘Fascinating… Roberts does an outstanding job of bringing this dark take to life, and her book truly is a page turner.’ – Hallie Rubenhold 

 

‘Roberts leaves no stone unturned in telling this compelling tale of fortune and folly. She brings the Regency world into vivid life in describing the dangerous allure of a feckless man’. – Elizabeth Fremantle

 

.

Coperta ediției în limba engleză

‘The Angel and the Cad’ is about the Regency… an age of fabulous wealth and excess, of duels, debt, mistresses, betrayals, throbbing loins, slashed wrists, and, ultimately… of real and moving tragedy.’ – Oldie Magazine

 

‘Geraldine Roberts gives a compassionate look at two wholly disparate personalities and the wider society in which they span their elegant, and ultimately ruinous, lives.’ –  History Revealed Book of the Month.

 

Este o lectură pasionantă, iar faptul că redă evenimente reale îi conferă, în mod evident, o trăire aparte. Sigur, și ficțiunile sunt de multe ori pline de farmec. Dar vă rog să îmi spuneți, ce importanță mare are o secvență din realitatea trăită de strămoși, în comparație cu fantezia unui scriitor, fie el și celebru.

 

Vom încerca să vă prezentăm și alte volume care poartă pecetea de aur a Casei editoriale VIVALDI, din București.

Este momentul  să vă oferim mai multe date despre cei care au produs pentru noi această sărbătoare a lecturii.

.

O emblemă cu un prestigiu solid clădit pe muncă tenace…

Editura Vivaldi a luat fiinţă în anul 1991, încercând încã de la apariţie sã se impunã pe piaţã cãrţii printr-o riguroasă alegere a scriitorilor abordaţi. Colecţii ca: „Literatura lumii”, „Feţele văzute şi nevăzute ale istoriei”, „Itinerariile cunoaşterii”, „Culisele politicii”, „Scriitori români”, au constituit reperele literaturii de calitate.

Founded in 1991, Vivaldi Publishing House has continuously tried since its creation to win a place on the book market by a rigorous choice of its published authors. Our collection represent landmarks of quality literature: „World’s Literature”, „Seen and Unknown Faces of History”, „Itineraries of Knowledge”, „Political Backstage”, „Romanian Writers”.”

.

Vivaldi ne inspiră zi de zi și îi rememorăm, cu emoție, compozițiile, când vedem numele său pe volume de valoare mare

Adresa:
str. Polona nr. 92, bl. 17 A+B, sc.1, ap.1,
sector 1, București,
tel: 210.88.97, 210.10.13

 

Aristotel Bunescu

 

 

.